Prima bombă rusească care a căzut în Ucraina în 2022 a aruncat în aer și exporturile de cereale din statul vecin pentru care comerțul cu grâne reprezintă principala sursă de venituri în valută în vreme de război. Rapid, sute de firme-fantomă, cu adrese fictive și oameni de paie, s-au infiltrat în comerțul cu cereale. Evitau taxele, tranzacționau în numerar și destabilizau piața cu prețuri scăzute, scrie Rise Project. Pierderile au fost contabilizate de fermierii din România, Polonia și Ungaria, care au ieșit în stradă să-și protejeze afacerile de invazia cerealelor negre, iar în final nota de plată a fost acoperită din bani publici, adică și din buzunarele noastre. Practic, subvențiile acordate de Comisia Europeană pentru despăgubirea fermierilor au acoperit o fraudă de proporții. Aliniate, cifrele cerealelor negre, sunt enorme în primul an de război: peste 9 milioane de tone, cu o valoare cumulată de 2,2 miliarde de dolari. România a fost și țară de tranzit dar și a doua destinație finală a cerealelor negre, după Turcia, cu 1,8 milioane de tone, în valoare de 432 milioane de dolari. Jumătate au fost achiziționate direct de companii românești, care au profitat de situație și au înregistrat creșteri masive ale rulajelor de când a început războiul. Cealaltă jumătate a mărfii a fost adusă aici prin diverși intermediari, de la firme offshore, cu proprietari ascunși în Dubai sau Seychelles, până la companii dizolvate în Ungaria, ai căror proprietari din acte au început să moară subit. Brăila, locul unde se dădea cândva ora exactă la prețul cerealelor, are cele mai multe companii în top 40 importatori români ai cerealelor negre din Ucraina. Prima companie românească din clasament este firma familiei fostului politician PSD Gheorghe Bunea Stancu, condamnat pentru corupție. Hercules Brăila, controlată de familia lui Bunea Stancu, a devenit unul dintre cei mai mari beneficiari ai cerealelor negre. Între aprilie 2022 și septembrie 2023, compania a importat cereale din Ucraina în valoare de 40 de milioane de dolari, jumătate prin intermediul a 12 firme fantomă. Portul a fost modernizat în 2022 tot de Hercules care a câștigat, împreună cu o altă firmă a familiei baronului local, o licitație publică în valoare de 17 milioane de euro. Camioanele cu număr de Ucraina fac coadă la intrarea în depozitul de cereale din port, însă jurnaliștii nu pot să se apropie prea mult. Un incident din 2022, când firma importa masiv cereale din Ucraina, a provocat agitație în curtea companiei Hercules. Sistemul european al Fiscului s-a înroșit, iar inspectorii au cerut detalii în Ungaria, unde aparent erau intermediate tranzacțiile cu cereale ucrainene. Răspunsul oficial din Ungaria ar fi fost că firmele intermediare, care livrau către Hercules sunt fictive, deci ar putea fi folosite doar pentru spălare de bani. Reporterii Rise Project au întrebat Autoritatea Fiscală din România dacă ancheta a continuat, însă li s-a răspuns că informațiile cerute reprezintă secret fiscal. Oficial, cifrele companiei s-au prăbușit în anul următor. Cereale în valoare de 39 de milioane de dolari au ajuns la Hercules în 2022, în timp ce în 2023 firma tranzacționa marfă din Ucraina de doar un milion de dolari. Grosul importurilor au avut loc în 2022, când și încasările Hercules au fost în creștere cu 1.189 la sută față de anul precedent și au ajuns la 800 milioane de lei, iar firma a declarat un profit de 14 milioane de lei. În 2023, încasările au scăzut brusc la 124 de milioane de lei, cu o pierdere de 12 milioane de lei. O instanță din Odesa a înregistrat în noiembrie 2023 un dosar cu un transport de cereale, intermediat în Ungaria, cu destinația Brăila. Era vorba de un import de 554 tone de floarea-soarelui realizat în mai 2022 de o companie ungară înființată în 2021, Cypolises KFT, care la rândul ei a adus marfa în România, la Hercules. Au fost descoperite zeci de firme din Ungaria, conectate între ele, care au intermediat cereale din Ucraina, în ultimii ani, în valoare de 1,2 miliarde de dolari, după care au intrat în lichidare. Parte din ele aveau printre acționari foști pacienți ai unei clinici psihiatrice din Brno, Cehia. Cazul Hercules dezvăluie atât un mod de operare, cât și un rol pe care companiile din Ungaria îl joacă în aceste scheme frauduloase. Autoritățile din Ucraina au amendat exportatorul pentru încălcarea normelor vamale, deoarece, conform facturii și documentelor prezentate la vamă, în mai 2022, firma a vândut semințele de floarea-soarelui companiei ungare Cypolises KFT la un preț de 400 de dolari pe tonă, dar la vama din România, unde a ajuns de fapt marfa, prețul declarat a fost de 600 de dolari pe tonă. Acest lucru ar putea însemna că 200 de dolari pe tonă, deci 110.000 dolari la transportul de 554 de tone, au fost banii transferați în alte conturi de către compania ungară intermediară. Managerul Cypolises KFT, Gincsai Zsolt, un tip modest, ce nu pare să fi fost beneficiarul real, a declarat în fața instanței că marfa a fost transferată către Hercules România, care, la rândul ei, a vândut floarea-soarelui în afara Uniunii Europene, fără a preciza unde. Firma a importat din Ucraina cereale negre în valoare de 3,6 milioane dolari. Cypolises KFT a avut furnizori comuni de semințe de floare-soarelui și ulei cu traderul Viterra Ungaria, divizia agricolă a colosului Glencore. Vameșii din Ungaria i-au contactat pe colegii lor din Odessa care au constatat și că tariful vamal plătit în Ucraina a fost subevaluat de trei ori. Conform contractului, cerealele nu puteau fi revândute în afara UE, fără o notificare scrisă către Ministerul ucrainean al Economiei pentru Integrare Europeană. Pentru că a beneficiat de tarif preferențial, susținând că cerealele vor rămâne în UE, firma ucraineană, condusă de o fostă croitoreasă, trebuie să restituie vămii echivalentul a 19.000 de euro. Femeia nu a fost prezentă la audiere, iar firma sa are certificatul TVA suspendat începând din 2023, tocmai pentru că nu și-a depus declarațiile fiscale. Exportatorul nu este la prima abatere de acest fel. A mai folosit și alte firme fantomă ungurești în alte tranzacții similare. În luna octombrie 2023, 45 la sută din fermierii români se aflau în imposibilitatea de a-şi achita datoriile pentru semințe, îngrășăminte, combustibil şi rate scadente. Autoritățile europene și cele ale statelor din regiune au creat, până acum, scheme de ajutor, de peste 200 de milioane de euro, ca să salveze producătorii locali, de la care nu se mai aprovizionau nici traderii, nici fermele de animale sau morile autohtone, în favoarea mărfii din Ucraina. Dar subvențiile au ajuns în bună parte tot la cei care au importat cerealele negre. Înainte de începutul invaziei, fermierii aveau o relație de dependență cu comercianții sau agricultorii mai mari, care dețin depozite, bani și mijloace de transport. Traderii sau agricultorii potenți financiar cumpărau marfa fermierilor la finalul recoltei, de multe ori la un preț mic, dar care, după ce erau acoperite costurile de producție sau creditele bancare, lăsa totuși loc și unui mic profit. Perspectiva unei noi colaborări îi face pe micii fermieri să se ascundă când vorbesc, chiar dacă micile lor afaceri au fost puse în pericol de concurența ucraineană. Alții, mai mari, precum Laurențiu Baciu, reprezentant al fermierilor din zona Moldovei, spune lucrurilor pe nume: „A intrat marfă neconformă la niște prețuri derizorii”, iar efectul războiului a fost „o catastrofă și un faliment al agricultorii din România. Prețurile care s-au practicat pe piața românească ale input-urilor au fost foarte, foarte mari. Prețurile de achiziție a cerealelor au fost foarte mici. Au creat acest dezechilibru. Plus factorii naturali, care și ăia au contribuit cu vârf și îndesat, ne-au dus în situația în care să nu ne putem recupera cheltuielile. Dacă mă întrebați pe mine personal, eu mi le recuperez în proporție de 60 la sută”. Agricultorul mai spune că anii de după începutul invaziei l-au lăsat dator la bănci și la distribuitorii de input-uri, adică de semințe, îngrășăminte și combustibil: „Am primit de la Uniunea Europeană 8 euro pe tonă. Asta înseamnă 40 lei pe tonă, iar eu am pierdut la tona de grâu 500 lei. La celelalte culturi nu am primit despăgubiri. A doua tranșă, ne-a spus că ne dă pentru fiecare litru de motorină consumat, ne dă un ajutor de 2 lei pe litru. Dar numai 50 la sută din cât am consumat, deci practic un leu pe litru, și numai pentru 78 de litri la hectar”, mai spune Baciu. Problemele au fost însă accentuate de reacția statului, cu „promisiuni făcute la televiziune” și fără un ajutor real. Soluția pe care ei o vedeau era un front comun al fermierilor, precum în Olanda. Acest front comun a venit și în România, cu protestele din 9 ianuarie. Printre revendicările acestora s-au numarat compensarea financiară pentru fermierii afectați de importurile ieftine de cereale din Ucraina (prin subvenții, linii de credit avantajoase și creșterea plafonului de ajutor de stat).