Astăzi, creștinii ortodocși prăznuiesc Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, cel care a fost „glasul celui ce strigă în pustie” și a pregătit calea Domnului. Sărbătoarea este cunoscută și sub denumirea populară de Ziua de Sânziene sau Drăgaica, având o profundă încărcătură spirituală și tradițională, prin împletirea sensurilor religioase cu cele precreștine. Sfântul Ioan este considerat ultimul și cel mai mare profet al Vechiului Testament, cel care L-a vestit și botezat pe Mântuitorul Iisus Hristos. Potrivit Evangheliei după Luca, nașterea sa a fost anunțată de un înger părinților săi, Zaharia și Elisabeta, oameni înaintați în vârstă și fără copii. Necredința lui Zaharia față de mesajul divin l-a costat darul vorbirii, pe care l-a recăpătat abia în ziua când pruncul a fost numit Ioan, potrivit poruncii îngerești. Numele „Ioan” înseamnă „Dumnezeu s-a milostivit”, subliniind rolul său providențial. Încă din pântecele mamei sale, Ioan s-a arătat plin de Duhul Sfânt, săltând de bucurie la întâlnirea cu Fecioara Maria, purtătoarea lui Hristos. Copilul a crescut „și se întărea cu duhul” în pustie, în pregătirea unei misiuni unice: aceea de a vesti venirea Mântuitorului. Tradiția spune că, temându-se de o posibilă amenințare la adresa tronului, regele Irod a ordonat uciderea pruncilor din Betleem, dar Elisabeta a reușit să fugă și să-l salveze pe copil, ascunzându-se într-o peșteră. Zaharia a fost ucis pentru că a refuzat să dezvăluie locul unde se afla copilul. Ziua de 24 iunie este marcată și de „sărbătoarea Sânzienelor”, străvechi obiceiuri românești fiind legate de fertilitate, belșug și iubire. În tradiția populară, Sânzienele sunt zâne bune, care aduc roade bogate pământului, dar pedepsesc necinstea și lipsa de respect. Deși Ioan nu a făcut minuni spectaculoase ca alți profeți, mărturia lui despre Hristos a fost atât de puternică încât mulți s-au convertit. Iisus Însuși a afirmat despre el că „nu s-a ridicat între cei născuți din femei unul mai mare decât Ioan Botezătorul” (Matei 11, 11).