Directorul executiv al Asociaţiei Ţinutul Buzăului, unul dintre oamenii din spatele transformării Geoparcului Internațional UNESCO într-un model de revitalizare rurală, Răzvan Gabriel Popa, își dezvăluie o fațetă nouă, mai puțin cunoscută, cea de scriitor pasionat de ficțiune întunecată. Cartea sa recent lansată, „Într-o lume în care morții refuză să rămână îngropați” („A Binding To Set You Free”), este o colecție de povestiri gotice, lirice și profund ancorate în imaginarul est-european al spiritelor neliniștite și al iubirii care se transformă în blestem. Descrierea pe scurt a poveștii pe care o oferă chiar autorul face referire la Leira, o „Death Binder”, care se aventurează într-o lume în care morții nu vor să plece și în care pădurile întunecate și castelele abandonate ascund dureri vechi, dorințe interzise și ruine îmbibate în memorie. Alături de Alshunor, iubitul și mentorul ei, coboară într-un peisaj înghețat, pentru a înfrunta nu doar un strigoi, ci și costul profund al tăcerii și iubirii pierdute. Răzvan Gabriel Popa este cunoscut și ca vulcanolog care călătorește des pentru a studia vulcani activi din întreaga lume. Paralel cu această activitate a sa, fiind îndrăgostit de horror și fantasy, se bucură atât de povești, cât și de filme, și scrie cu plăcere texte cu o tentă întunecată. Inspirația pentru lucrările sale vine din credințele est-europene despre morți vii și spirite, documentate atent din surse etnografice și texte originale din secolul al XVII-lea. Până la urmă, chiar dacă trăieşte în Zürich, vine din „patria lui Dracula”… Unele dintre povestirile sale au fost publicate în reviste internaționale de gen, precum „Andromeda Spaceways Magazine”, „Mystery Magazine” și „The Magazine of Fantasy & Science Fiction”. Este pasionat și de fotografie, lucru care se vede cu ochiul liber pe rețelele de socializare unde postează multe poze. Și, din când în când, câte un reel. Această latură creativă a lui Răzvan pare să meargă mână în mână cu munca sa din cadrul Geoparcului Ţinutul Buzăului. Prin transformarea Trovanților din Ulmet într-un punct de atracție turistică și printr-un plan de management care implică mersul pe jos prin sat și implicarea directă a localnicilor, zona a început să genereze venituri locale și să revitalizeze viața comunităților. Acolo unde cândva nu era nimic, astăzi sătenii vând produse de casă, iar pensiunile servesc mâncare. „Într-o comunitate în care nu se întâmplă nimic, nu ai viaţă socială, pleci pentru că te plictiseşti şi asta, de multe ori, este mai important decât partea economică”, spune Răzvan într-un interviu acordat pentru „Ziarul Financiar”, referindu-se la nevoia de viață activă și implicare. De la patru unități de cazare în 2007, zona numără azi peste 20 de pensiuni, centre de vizitare, trasee tematice și geosituri. Programul, un parteneriat între comunități locale, Consiliul Județean și Asociaţia Ţinutul Buzăului, a reușit să atragă turiști și să inspire inițiative locale, huburi de afaceri și branduri comunitare. Reamintim că proiectul Geoparcului Ţinutul Buzăului a prins contur în 2007, la inițiativa Consiliului Judeţean Buzău, în parteneriat cu Universitatea din Bucureşti. Următorii ani, până în 2013, au fost dedicați etapei de planificare, după care s-a constituit echipa oficială a Geoparcului Ţinutul Buzăului, formată din viitorii membri ai Asociaţiei Ţinutul Buzăului din care face parte și Răzvan alături de echipa care a fost formată după etapa de planificare a geoparcului și contribuie activ la implementarea proiectelor din cadrul acestuia. Din acel moment, programul a început să atragă finanţări și să pună în aplicare diverse proiecte. Recunoașterea oficială a venit abia în 2022, când zona a dobândit statutul de Geoparc Internațional UNESCO, confirmându-i valoarea ca teritoriu cu resurse naturale și culturale de importanță internațională. Răzvan Gabriel Popa reușește astfel să construiască pe lângă proiecte pentru dezvoltarea comunităților din Ținutul Buzăului și „poduri între lumi”, între real și fantastic, între viață și ecoul ei întunecat.