Camera de Conturi Buzău a dat publicității în această lună raportul privind finanțele publice locale pe anul 2023, care analizează, printre altele, cea mai importantă componentă a bugetului general centralizat al unităților administrativ-teritoriale, respectiv bugetele locale ale celor 88 unități administrativ-teritoriale din județ (82 comune, trei orașe, două municipii și județul). Conform raportului, față de anul 2022, când execuția bugetelor locale ale unităților administrativ-teritoriale din județ s-a încheiat cu un excedent în sumă de 47,664 milioane lei, în anul 2023, la nivelul bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și județului, execuția bugetară a înregistrat un deficit în sumă de 36,948 milioane lei pe fondul nerealizării veniturilor estimate. „În anul 2023, veniturile bugetelor locale ale unităților administrativ-teritoriale au înregistrat o creștere față de anii 2021 și 2022 cu 35,27 la sută, respectiv cu 18,04 la sută. Trendul ascendent se menține și în ceea ce privește cheltuielile; astfel, în anul 2023 față de anii 2021 și 2022, nivelul cheltuielilor a crescut cu un procent de 45,15 la sută, respectiv cu 24,04 la sută”, se arată în raport. Conform acestuia, execuția bugetară aferentă anului 2023 în cazul unităților administrativ-teritoriale de tip județ și municipii s-a încheiat cu deficit, în timp ce execuția bugetară a orașelor și comunelor s-a încheiat cu excedent. Astfel, bugetul Consiliului Județean Buzău are ca rezultat un deficit bugetar în valoare de 34,669 milioane lei; bugetele celor două municipii au ca rezultat al execuției bugetare un deficit bugetar însumat de 17,695 milioane lei; bugetele celor trei orașe însumează un excedent bugetar de 1,294 milioane lei; bugetele celor 82 de comune au ca rezultat al execuției bugetare un excedent în valoare de 14,122 milioane lei, iar față de anul 2022 se remarcă o creștere a ponderii încasărilor celor 82 de comune în total încasări bugete locale de la 38,77 la sută la 44,65 la sută. Din analiza datelor sintetizate pe categorii de venituri bugetare și surse de finanțare, auditorii financiari ai Camerei de Conturi trag următoarele concluzii: resursele bugetului local au fost realizate în procent 64,28 la sută raportat la prevederile inițiale iar față de prevederile definitive au fost realizate în procent de 49,43 la sută ceea ce dovedește o fundamentare nerealistă fără a se analiza posibilitățile reale de procurare a acestor resurse; în cifre nete, pe structură, valorile cele mai mici ale încasărilor sunt reprezentate de Venituri din impozite, taxe, contribuții, alte vărsăminte, alte venituri (224,562 milioane lei), urmate de Subvenții de la alte nivele ale administrației publice (300,720 milioane lei) și Sume primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanţări (312,540 milioane lei), iar valorile cele mai mari sunt reprezentate de Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată (572,455 milioane lei), urmate de Cote și sume defalcate din impozitul pe venit (480,470 milioane lei); ca ponderi, pe structură, cele mai scăzute procente de realizare, față de prevederile definitive, s-au înregistrat la veniturile reprezentând Subvenții de la alte nivele ale administrației publice (14,61 la sută) una din cauze fiind înscrierea ca și prevedere bugetară a valorii integrale a contractelor de finanțare, chiar dacă contractele pentru realizarea obiectivelor de investiții pentru care s-a obținut finanțare se derulează pe mai mulți ani. Cele mai ridicate procente de realizare s-au înregistrat la Venituri din impozite, taxe, contribuții, alte vărsăminte, alte venituri (109,13 la sută), Cote și sume defalcate din impozitul pe venit (100,46 la sută) și Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată (99,04 la sută). „Plățile efectuate au fost sub nivelul prevederilor bugetare definitive cu suma de 2.212,253 milioane lei, gradul de execuție realizat fiind de 46,56 la sută, în scădere față de gradul de execuție aferent anului 2022, care a fost de 56,75 la sută. Principala cauză care a influențat nerealizarea execuției bugetare a cheltuielilor (plăților), față de prevederile bugetare definitive, o constituie nerealizarea proiectelor cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferente PNRR și a proiectelor cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR, procentul de realizare față de prevederile definitive fiind de 0,84 la sută respectiv de 2,13 la sută, fapt ce denotă fie disfuncționalități în fundamentarea prevederilor bugetare, atât la venituri, cât și la cheltuieli, fie în implementarea proiectelor de dezvoltare. Execuția, cu mult sub nivelurile programate a cheltuielilor de capital, de numai 22,83 la sută reflectă, la fel ca în anii precedenți, incapacitatea entităților publice de a elabora proiecte viabile, eligibile, pentru domenii prioritare în dezvoltarea economică și socială a comunităților locale. Comparativ cu prevederile bugetare definitive, se remarcă un grad superior de realizare la subvenții -97,42 la sută, la cheltuielile cu dobânzi 96,05 la sută și la cheltuielile de personal –93,31 la sută”, se arată în raport. Ponderea cea mai ridicată în totalul plăților efectuate, o dețin Cheltuielile de personal (23 la sută), urmate de Proiecte cu finanțare din fonduri externe (22 la sută), Cheltuieli de capital (19 la sută), Cheltuieli cu bunuri și servicii (17 la sută), Asistență socială (7 la sută), Alte cheltuieli ( 4 la sută), Transferuri între unități ale administrației publice (3 la sută), Subvenții (3 la sută), Operațiuni financiare (1 la sută) și Dobânzi (1 la sută). „Din tendința evoluției și structura cheltuielilor efectuate, se observă orientarea cu precădere spre asigurarea condițiilor de funcționare a autorităților administrațiilor publice locale, prin efectuarea cheltuielilor de personal și în mai mică măsură spre realizarea de investiții destinate dezvoltării comunităților locale. Față de anii 2021 și 2022, în anul 2023 nivelul cheltuielilor efectuate a crescut cu un procent de 45,15 la sută respectiv cu 24,04 la sută. Deși cheltuielile de personal au înregistrat o scădere în total cheltuieli de la 28 la sută în anul 2021, 25 la sută în anul 2022, ajungând la 23 la sută în anul 2023, acestea dețin totuși ponderea cea mai mare în structura cheltuielilor pe tot intervalul analizat. Se remarcă menținerea trendului descrescător a ponderii cheltuielilor de capital în total cheltuieli de la 23 la sută în anul 2021 și 20 la sută în anul 2022 la 19 la sută în anul 2023. O creștere cu impact pozitiv a fost cea a cheltuielilor pentru proiectele cu finanțare externă nerambursabilă, respectiv de la 9 la sută în anul 2021, la 22 la sută în anul 2023, însă pe fondul nerealizării prevederilor bugetare definitive”, se mai arată în raportul Camerei de Conturi.