Un calcul grosier al efectelor excluderii unor proiecte de autostrăzi din PNRR, în paralel cu creșterea la sută la sută a finanțării europene pentru cele care rămân în program, arată că România iese de fapt pe plus cu circa 1,6 miliarde de lei. Și asta pentru că cele mai multe proiecte de autostrăzi excluse au fost deja finalizate și date în trafic. De asemenea, stadiul financiar al majorității proiectelor depășește 90 la sută, țara noastră nefiind obligată să returneze vreo sumă cheltuită deja. Amintim că autostrăzile sunt finanțate pe componenta de împrumuturi a PNRR, și nu pe cea de granturi. Proiecte de autostrăzi însumând 245 de kilometri sunt excluse total sau parțial de la finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Pe de altă parte, pentru proiecte însumând 182 de kilometri va crește procentul de finanțare de la 40 la sută la sută la sută prin PNRR, conform unor calcule CNAIR, citate de Economica.net. Având în vedere că valoarea finanțării aferente proiectelor excluse este de 6,2 miliarde de lei, iar pentru proiectele care rămân ajunge la circa 13 miliarde de lei, adică crește cu 7,8 miliarde de lei, rezultă un plus de 1,6 miliarde de lei. Conform stadiilor financiare, pentru finalizarea proiectelor scoase de la finanțare prin PNRR mai sunt necesari 7,86 de miliarde de lei, din care 3,14 miliarde vor fi alocati din Programul Transport, iar 4,72 de miliarde de lei din alte surse de finanțare (posibil de la buget), au spus pentru Economica.net reprezentanții Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Reamintim că Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) a anunțat marți că România nu va pierde niciun ban din PNRR pe transporturi și a publicat lista proiectelor excluse parțial sau total din PNRR. Potrivit MTI, proiectele de infrastructură rutieră care rămân finanțate 100 la sută din PNRR sunt: În privința proiectelor care au fost excluse parțial sau total din PNRR, MTI subliniază că nu va fi returnată nicio sumă deja cheltuită. Astfel, România nu va rambursa cei 2,3 miliarde de euro investiți până în prezent în proiectele deja finalizate sau aflate în stadiu avansat de execuție, mai spuneau cei de la MTI. Printre acestea se numără: Datele privind licitațiile despre care se acuză nereguli arată un număr mare de ofertanți, inclusiv din țări precum Turcia sau China. Cel mai probabil, constructorii din afara României care au depus oferte au văzut anunțul de licitație în Tenders Electronic Daily (TED), versiunea online a Jurnalului Oificial al UE, dedicat achizițiilor publice din Europa. Segmente din Autostrada Moldovei A7 și Autostrada Unirii A8 nu mai sunt prinse în PNRR, a declarat marțea trecută ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, la finalul reuniunii Comitetului Interministerial de Coordonare a Planului Național de Redresare și Reziliență. Potrivit acestuia, respectivele segmente au fost excluse din cauza unor probleme din cadrul procedurilor de licitații publice, precum nepublicarea unor „erate” din SEAP și în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE). Cu privire la acest scandal, Ovidiu Marian Barbier, fost director general adjunct în cadrul CNAIR, a explicat pentru Economica.net ce s-a întâmplat de fapt, pas cu pas: Fostul director din cadrul CNAIR solicită de altfel demiterea de urgență a lui Dragoș Pîslaru pentru „declarațiile iresponsabile”, care „afectează grav percepția publică asupra unui domeniu de interes strategic pentru România – Infrastructura rutieră”.