Update 1 lună în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Andrei Miroslavescu
Zonele albastre ale planetei sunt spații unde oamenii trăiesc mult peste media globală în condiții bune de sănătate, potrivit conceptului popularizat de Dan Buettner. România include câteva zone rurale care seamănă cu aceste regiuni, având un stil de viață tradițional cu alimentație simplă, mișcare zilnică și comunități unite, arată analiza Institutului Național de Statistică (%source%).
Munții Apuseni, cuprinzând județele Alba, Hunedoara și Bihor, reprezintă probabil cea mai apropiată regiune de un model autentic de zonă albastră. Mulți locuitori rămân activi chiar și la 80-90 de ani, ocupându-se de animale sau treburile gospodărești, beneficiind de aer curat și un ritm de viață lent, care reduc stresul. Hrana este simplă și gătită acasă, însă izolarea și accesul limitat la servicii medicale reprezintă o vulnerabilitate.
În multe sate din Apuseni, vârsta de 90 de ani este considerată normală, fapt reflectat în stilul de viață susținut. De asemenea, în Maramureșul istoric, longevitatea este strâns legată de respectul și rolul social al bătrânilor, coeziunea comunitară și alimentația sezonieră, în timp ce Bucovina rurală practică posturi religioase care influențează pozitiv sănătatea metabolică, asemănătoare cu dietele din zonele albastre mediteraneene.
Analiza INS indică faptul că județul Vâlcea are cea mai mare speranță de viață din România, 84,50 ani, fiind singurul județ unde media depășește 80 de ani. Pe următoarele poziții se află București (78,4 ani), Cluj (77,47 ani), Brașov (77,37 ani) și Sibiu (76,9 ani). În mod surprinzător, județele Tulcea, Giurgiu, Călărași și Satu Mare prezintă cele mai scăzute valori, situate între 73,2 și 74,2 ani.
De asemenea, Alba ocupă locul 7 în clasamentul național, cu o medie de 76,76 ani. Datele arată că locuitorii din mediul urban trăiesc în general mai mult decât cei din mediul rural. Deși unele regiuni rurale izolate din munți (Apuseni, Maramureș, Bucovina) au elementele specifice zonelor albastre, nu există încă date statistice oficiale care să confirme acest statut, mai notează raportul citat.
Două poduri esențiale pentru autostrada din jurul orașului Buzău sunt aproape gata, iar termenul de 1 Decembrie pentru finalizarea lor este realizabil. La podul E85 peste A7, jumătate din placă a fost deja turnată, iar zilele următoare va continua lucrarea pe cealaltă jumătate, urmate de hidroizolație, borduri și asfalt.
Un accident petrecut la ora 7 dimineața pe podul de la Mărăcineni a generat întârzieri serioase pentru sute de buzoieni care mergeau spre serviciu și școală. Traficul spre partea de nord a orașului a fost complet blocat din cauza evenimentului nefericit.
Un pieton din Buzău a decis să filmeze un șofer care a parcat mașina pe trotuar, lângă bloc, ignorând locurile libere din zonele adiacente. „Să înțeleagă toată lumea de ce am postat”, a explicat bărbatul nemulțumit, publicând imaginile pe platforma Info Trafic Buzău.
În perioada 13-17 octombrie se va deschide autostrada care leagă Buzăul de Mizil, Ploiești și București, după ce drumarii au anunțat începerea testelor de rezistență la podul de la kilometru 38. Acest pas este considerat extrem de important pentru traficul din zonă.