Update 1 lună în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Ion Ionescu
Obiceiul colindului, prin care cetele de colindători merg din casă în casă cu texte cântate sau strigate, însoțite de măști, dansuri și urări de bine, este o tradiție veche ce se păstrează și în prezent în toate zonele țării, remarcată de Agerpres. Fiecare regiune adaugă propriile accente specifice, iar colindatul devine un ritual de bucurie, comuniune și speranță în ajunul Nașterii Domnului.
În special în zonele rurale, cetele de colindători străbat ulițele cântând „Noi umblăm să colindăm”, iar în multe sate colindătorii sunt îmbrăcați în costume populare tradiționale, un detaliu foarte apreciat, după cum precizează Agerpres. În Banatul sud-estic și în zona Făgărașului, de pildă, colindătorii folosesc o bâtă din lemn de alun pe care o lovesc de podeaua caselor pentru a alunga spiritele rele și pentru a aduce prosperitate gospodariei.
În Maramureș, colindatul este strâns legat de „Jocul Moșilor”, un obicei cu bicele în mână, care simbolizează un ritual antic dedicat cinstirii morților. În nord-vestul Transilvaniei, termenul „Pițărăi” desemnează copiii care colindă cu cântece scurte, purtând urări de belșug gazdelor. La rândul lor, în Moldova, colindătorii sunt copii și tineri care merg în cete mici între Crăciun și Bobotează, iar colindatul se face „Cu steaua”, confecționată manual, creând o atmosferă caldă și specifică sărbătorilor.
Primul colind cântat în Ajunul Crăciunului vestește nașterea lui Hristos și începe adesea cu versurile: „Sculaţi, sculaţi, boieri mari / Florile dalbe / Sculaţi, voi, români plugari...”. Acesta este urmat de alte colinde cunoscute precum „Steaua sus răsare”, „Trei păstori se întâlniră” sau „O, ce veste minunată”, toate aducând o binecuvântare și speranță în casele oamenilor.
Colindele transmit povestea Nașterii Domnului, dar includ și urări de sănătate, belșug și bunăstare. În unele regiuni, gazdele răsplătesc colindătorii cu nuci, mere, colaci, bani sau alte daruri tradiționale. Obiceiul colindatului este astfel o expresie vie a credinței și culturii românești transmise din generație în generație.
Două poduri esențiale pentru autostrada din jurul orașului Buzău sunt aproape gata, iar termenul de 1 Decembrie pentru finalizarea lor este realizabil. La podul E85 peste A7, jumătate din placă a fost deja turnată, iar zilele următoare va continua lucrarea pe cealaltă jumătate, urmate de hidroizolație, borduri și asfalt.
Un accident petrecut la ora 7 dimineața pe podul de la Mărăcineni a generat întârzieri serioase pentru sute de buzoieni care mergeau spre serviciu și școală. Traficul spre partea de nord a orașului a fost complet blocat din cauza evenimentului nefericit.
Un pieton din Buzău a decis să filmeze un șofer care a parcat mașina pe trotuar, lângă bloc, ignorând locurile libere din zonele adiacente. „Să înțeleagă toată lumea de ce am postat”, a explicat bărbatul nemulțumit, publicând imaginile pe platforma Info Trafic Buzău.
În perioada 13-17 octombrie se va deschide autostrada care leagă Buzăul de Mizil, Ploiești și București, după ce drumarii au anunțat începerea testelor de rezistență la podul de la kilometru 38. Acest pas este considerat extrem de important pentru traficul din zonă.