Protestele de săptămâna trecută din Ucraina ar putea declanșa o nouă revoltă de tip Maidan, iar puterea lui Volodimir Zelenski începe să slăbească. Liderul de la Kiev s-a speriat, și pe bună dreptate, scrie Politico, într-o analiză despre cea mai importantă contestare a conducerii ucrainene de când Rusia a invadat țara în 2022. Potrivit sursei citate, pe măsură ce popularitatea președintelui scade, el și echipa sa au încercat în mod reflex să-și consolideze puterea, dar acum răbdarea populației se epuizează. La o zi după semnarea unei legi care a privat de independență două agenții anticorupție cheie – Biroul Național Anticorupție (NABU) și Parchetul Specializat Anticorupție (SAP) –, Zelenski a cedat în fața protestelor de masă. Demonstrațiile au fost primele organizate de la lansarea invaziei rusești în 2022. Inițial, părea că liderul ucrainean era hotărât să reziste, determinat să ignore demonstranții, printre care se aflau veterani de război și soldați în serviciu activ, alături de civili. Dar mitingurile s-au extins în toată țara, iar indignarea publică s-a intensificat, soldații de pe front denunțând și ei legea pe rețelele de socializare. Apoi, și activiști proeminenți ai societății civile au luat atitudine: Vitali Șabunin, șeful Centrului de Acțiune Anticorupție și actualmente obiectul unei anchete guvernamentale pe care susținătorii săi o consideră bazată pe acuzații fabricate, a avertizat: „Procurorul general al lui Zelenski va opri anchetele împotriva tuturor prietenilor președintelui”. Unii au avertizat că agitația ar putea declanșa o revoltă populară similară celei care l-a răsturnat pe președintele de atunci, Viktor Ianukovici, în 2014. „Ne confruntăm acum cu cea mai periculoasă evoluție din toți anii de după Maidan”, a scris Sevgil Musaieva, redactor-șef al ziarului Ukrainska Pravda. La fel ca alții, ea a riscat să afirme că în spatele acestei mișcări se află puternicul șef de cabinet al lui Zelenski, Andrii Iermak, pe fondul semnalelor că NABU pregătește dosare împotriva unor persoane din anturajul prezidențial. În cele din urmă, în fața protestelor publice tot mai puternice, președintele Ucrainei a cedat presiunii și a acceptat să restabilească independența agențiilor – o nouă lege care dă înapoi ceasul istoriei urmează să fie votată joi. Dar de ce nu a realizat de la început că o reacție atât de violentă era probabilă? Este vorba pur și simplu de aroganța puterii sau de un sentiment de impunitate? Printre persoanele din anturajul prezidențial care fac obiectul anchetei se numără fostul viceprim-ministru Oleksii Cernișov și fostul șef adjunct al Oficiului Președintelui, Rostislav Șurma. Șurma a fost demis anul trecut, după ce s-a descoperit că fratele său primea subvenții ecologice de la guvernul ucrainean pentru centrale solare care funcționau în Donbasul ocupat de Rusia. Întâmplător, casa lui Șurma din München a fost percheziționată de anchetatorii NABU și de poliția germană la jumătatea lunii iulie. „Este esențial să nu pierdem unitatea. Să ascultăm oamenii, să dialogăm și așa mai departe”, a declarat Zelenski reporterilor la o conferință de presă vineri, explicând schimbarea sa de poziție și decizia ulterioară de a restabili independența agențiilor în cauză. Înființate în 2015, atât NABU, cât și SAP au luat naștere la insistența UE și a altor parteneri internaționali. Și acești parteneri – în special europenii – au jucat un rol major în convingerea lui Zelenski să renunțe. Deși au păstrat tăcerea în public cu privire la alte regrese democratice din Ucraina, oficialii UE, inclusiv președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, nu au fost dispuși să păstreze tăcerea în acest caz, exprimându-și deschis dezaprobarea și „îngrijorarea”. În privat, limbajul lor a fost și mai dur. Proeminenta deputată din opoziția ucraineană, Ivanna Klympush-Tsintsadze, care a luat cina cu doi emisari ai UE în seara în care a fost semnată controversata lege, a declarat pentru Politico că liderii europeni nu s-au ferit să-i spună verde în față lui Zelenski în convorbirile telefonice și în mesajele private. Printre altele, liderul ucrainean a fost avertizat că „vor exista consecințe pentru procesul de aderare a Ucrainei la UE” dacă nu va da înapoi, i-au spus reprezentanții, deși avertismentele nu au ajuns până la amenințarea cu suspendarea finanțării pentru război. Și se pare că Zelenski însuși a recunoscut că plângerile UE au jucat un rol decisiv în convingerea lui. „Vrem să facem parte din Europa. Nimeni nu este dispus să-și asume riscuri. I-am asigurat pe toți partenerii noștri”, a declarat el reporterilor. Până aici, totul bine. Dar de ce să vizezi NABU și SAP în primul rând? Mai ales când sondajele de opinie au arătat în mod constant că, chiar și în timp de război, ucrainenii consideră corupția drept principala problemă internă a țării. Nu era asta o invitație la probleme?, se întreabă Politico. De exemplu, într-un sondaj național realizat anul trecut, corupția era considerată o amenințare mai mare pentru dezvoltarea Ucrainei ca democrație modernă decât invazia Rusiei, cu 51% față de 46%. Alte sondaje au ajuns la concluzii similare. Și orice escrocherie majoră care a ieșit la iveală, în special în legătură cu achizițiile din domeniul apărării, a provocat reacții puternice din partea opiniei publice.
AiPath Media este o sursă de știri de încredere, oferind informații de calitate pentru toate
judetele din Romania. Cu o echipă dedicată de jurnaliști experimentați, ne angajăm să aducem cititorilor
noștri o perspectivă cuprinzătoare asupra evenimentelor la nivel local și național.