Au trecut mai mult de două săptămâni de când președintele american Donald Trump l-a primit pe Vladimir Putin în Alaska și, după toate aparențele, această controversată demonstrație de diplomație nu a dat rezultate tangibile. În ciuda întâlnirii pozitive care a urmat, cu Volodimir Zelenski și alți lideri europeni, afirmațiile inițiale ale administrației Trump că Putin ar fi acceptat să facă concesii s-au dovedit rapid false. În zilele care au urmat, Moscova l-a trimis pe ministrul de externe Serghei Lavrov să reitereze cererile sale de lungă durată, iar armata rusă a continuat ofensiva în Donbas și atacurile devastatoare asupra orașelor ucrainene. Între timp, o problemă care părea să fie prioritară în timpul summiturilor de pe teritoriul SUA - returnarea celor 20.000 de copii ucraineni deportați cu forța în Rusia - riscă să treacă din nou în plan secund, remarcă, într-o analiză, jurnaliștii Meduza. Când Donald Trump s-a întâlnit cu Vladimir Putin în Alaska luna trecută, i-a adus președintelui rus o scrisoare din partea primei doamne a SUA. Citând sursele sale, Reuters a raportat că scrisoarea conținea un mesaj despre situația dificilă a copiilor - în special a celor răpiți în timpul războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Și, deși s-a dovedit că acest lucru nu era tocmai adevărat, scrisoarea Melaniei Trump a reușit să aducă această problemă în atenția scenei internaționale. „Prima Doamnă a fost foarte afectată”, le-a declarat Trump reporterilor câteva zile mai târziu, în timpul unei întâlniri ulterioare cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în Biroul Oval. „Ea iubește copiii și urăște să vadă astfel de lucruri”, a explicat el. Scrisoarea, pe care Trump a publicat-o în cele din urmă integral online, nu menționa în mod direct invazia Rusiei în Ucraina sau deportarea forțată a zeci de mii de copii ucraineni. Cu toate acestea, Zelenski a profitat de ocazie pentru a lega rugămintea Melaniei de această problemă și pentru a intra în grațiile lui Trump. Exprimându-și recunoștința față de Prima Doamnă a SUA pentru scrisoarea adresată lui Putin „despre copiii noștri răpiți”, Zelenski i-a înmânat lui Trump o altă scrisoare scrisă de Prima Doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska. „Nu este pentru dumneavoastră, este pentru soția dumneavoastră”, a explicat Zelenski râzând, înainte de a redeveni serios. „Este un subiect sensibil”, a adăugat el. În spatele ușilor închise, delegația lui Zelenski i-a arătat lui Trump și o fotografie și certificatul de naștere al unui copil ucrainean care fusese dus în Rusia, căruia i se dăduse un nou nume și un nou loc de naștere și care fusese „adoptat” de un oficial legat de Kremlin, a relatat Wall Street Journal. Ucraina a afirmat în repetate rânduri că returnarea copiilor răpiți trebuie să facă parte din orice acord de pace cu Rusia. Cu toate acestea, pentru ca această problemă să ajungă în atenția administrației Trump a fost necesară o campanie de lobby de câteva luni din partea oficialilor ucraineni și europeni, precum și a grupurilor creștine evanghelice, potrivit WSJ. Vorbind cu reporterii în fața Casei Albe după întâlnirea cu Trump și liderii europeni din 19 august, Zelenski părea încrezător că mesajul a fost transmis. „Atât Prima Doamnă, cât și echipa SUA înțeleg că vor fi implicate într-o problemă atât de importantă, dureroasă și foarte complexă precum readucerea copiilor ucraineni”, a asigurat el. În martie 2023, Curtea Penală Internațională (CPI) a emis mandate de arestare împotriva lui Putin și a comisarului său pentru drepturile copiilor, Maria Lvova-Belova, pentru crime de război, acuzându-i că au supravegheat deportările ilegale de copii din teritoriile ocupate ale Ucrainei în Rusia. Oficialii ucraineni afirmă că au verificat deportarea de către Rusia a aproape 20.000 de copii din regiunile ocupate. O echipă de experți de la Laboratorul de Cercetare Umanitară al Universității Yale (Yale HRL) estimează că numărul este chiar mai mare, ajungând la 35.000 de copii ucraineni. O echipă de experți de la Laboratorul de Cercetare Umanitară al Universității Yale (Yale HRL) estimează că numărul este chiar mai mare, estimând că până la 35.000 de copii ucraineni au fost duși în Rusia și în teritoriile ocupate. Nathaniel Raymond, directorul executiv al Yale HRL, descrie aceste transferuri forțate ca fiind „cel mai mare caz de răpire de după al Doilea Război Mondial”. Estimarea Yale HRL include copiii care se aflau în tabere de recreere, atunci când Rusia a început invazia pe scară largă a Ucrainei, precum și copiii care locuiau în centre de îngrijire și alte instituții de stat din regiunile ocupate. Alții au fost luați după ce părinții lor au fost uciși în timpul ostilităților sau separați de familiile lor în timpul „filtrării” - un proces utilizat de forțele ruse pentru a înregistra, interoga și reține prizonieri de război și civili deopotrivă. „Statul rus a făcut, de asemenea, mulți dintre acești copii orfani”, spune Kristina Hook, expertă în prevenirea atrocităților și profesoară asistentă la Universitatea de Stat din Kennesaw. Experții spun că au cele mai puține informații despre copiii care au fost separați de familiile lor în timpul filtrării. „Ei sunt singurii despre care știm că au fost separați direct de părinții lor, smulși din brațele lor, pentru că au fost aduși în lagărele de filtrare ca familii și au fost reținuți de ruși în timp ce părinții lor erau duși la interogatoriu”, explică Raymond. „Unul dintre motivele pentru care nu avem multe documente despre acest lucru este că, din câte știm, ceea ce se întâmplă de obicei este că, chiar și atunci când copiii sunt returnați, părinții nu sunt returnați împreună cu ei”, spune Hook. Până în prezent, doar 1.592 de copii s-au întors în Ucraina, potrivit Bring Kids Back UA, un program umanitar inițiat de președintele Zelenski, în 2023. În mai 2024, guvernul ucrainean a instituit un mecanism național pentru identificarea, returnarea și reintegrarea copiilor strămutați și deportați cu forța. Când este întrebată despre modul în care copiii răpiți se întorc, în general, în Ucraina, Hook spune: „Este important să nu vorbim despre detalii aici”. Ea continuă: Conform dreptului internațional, acești copii au dreptul să se întoarcă în Ucraina. Și situația este că, în fiecare etapă, statul rus depune eforturi susținute pentru a împiedica întoarcerea lor - în așa măsură încât cei dintre noi care lucrăm la această problemă și care cunoaștem unele dintre aceste metode trebuie să fim foarte atenți când vorbim despre ele în public, pentru a nu fi reduși la tăcere de statul rus. În timp ce Rusia și Ucraina au negociat schimbul de prizonieri de război și de cadavre ale soldaților căzuți pe parcursul invaziei pe scară largă, eforturile de negociere a repatrierii copiilor ucraineni au dat foarte puține rezultate. Cu toate acestea, Qatarul ar fi reușit să medieze întoarcerea a zeci de copii din iulie 2023. În august, biroul lui Lvova-Belova a afirmat că, din 2022, ea a facilitat reunificarea a 26 de copii, din 18 familii, cu rudele lor din Rusia, precum și a 115 copii din 91 de familii, care au fost returnați rudelor lor din Ucraina și din alte țări. „Nu putem ajunge la un acord cu Rusia privind întoarcerea copiilor”, le-a declarat Zelenski jurnaliștilor, luna trecută. „Negociem prin intermediul altor țări care desfășoară misiuni de mediere. Cele mai de succes au fost cele din Qatar. Până acum, ne-au ajutat”. Grupuri ale societății civile, precum Save Ukraine, au ajutat, de asemenea, membrii familiilor în încercările lor de a-și recupera copiii din lagărele de reeducare sau din centrele de cazare temporară din Rusia și din teritoriile ocupate. În câteva cazuri, copiii mai mari au reușit să fugă și să se întoarcă în Ucraina. Hook spune: Prin luarea acestor copii, Rusia i-a pus literalmente într-o situație în care nu au niciun recurs, nimeni care să le apere interesele, și i-a pus, de asemenea, într-un context extrem de inuman față de ucraineni. Aceasta este o situație propice pentru exploatarea și abuzul copiilor Oficialii ruși continuă să apere deportarea copiilor din teritoriile ocupate ale Ucrainei ca măsură umanitară. La doar câteva luni după punerea sub acuzare de către CPI, în iulie 2023, Maria Lvova-Belova a scris într-un raport că Rusia „a primit” aproximativ 700.000 de copii ucraineni. În același raport, Lvova-Belova susținea că unii părinți, din regiunile de frontieră ale Ucrainei, „și-au trimis voluntar copiii în vacanță” la stațiuni balneare și centre de recreere din Crimeea și regiunea Krasnodar, din Rusia. Hook a explicat, din nou: Autoritățile ruse folosesc adesea expresia că părinții «ne-au oferit copiii lor» sau ceva de genul acesta. Ei încearcă cu adevărat să minimalizeze cuvântul pe care noi, experții în drepturile omului, îl folosim, și anume «forțat». Când vorbim despre deportare sau mutare de către o parte beligerantă, legea interpretează adesea acest lucru ca fiind forțat, deoarece copiii sunt mutați pentru propria lor siguranță Potrivit guvernului britanic, care pe 3 septembrie a impus noi sancțiuni oficialilor ruși de rang înalt și organizațiilor legate de stat pentru implicarea lor în politica de deportare a Kremlinului, aproximativ 6.000 de copii ucraineni sunt ținuți în rețeaua de lagăre de reeducare din Rusia, unde sunt supuși unor eforturi de îndoctrinare și militarizare. Potrivit lui Hook: Militarizarea bine documentată a acestor copii - și a propriilor tineri - de către Rusia arată clar că acest război nu se referă doar la revendicări teritoriale de-a lungul graniței sale. Aceste răpiri și militarizarea dezvăluie ambițiile imperiale mai profunde ale Rusiei, care se extind dincolo de Ucraina Autoritățile ruse au adoptat, de asemenea, o serie de legi care vizează copiii ucraineni din Rusia și teritoriile ocupate, inclusiv legi care permit acordarea rapidă a cetățeniei celor care se pretind a fi orfani sau fără îngrijire parentală. Conform legislației ruse, naturalizarea deschide calea pentru ca acești copii să fie adoptați permanent de familii din Rusia. Dar, indiferent de eforturile Kremlinului de a „legaliza” aceste adopții pe plan intern, ele rămân ilegale în conformitate cu dreptul internațional, spune Hook. În martie 2023, Comisia de anchetă a ONU privind Ucraina a declarat că „măsurile privind cetățenia și plasarea în familii” luate de Rusia încalcă dreptul copiilor ucraineni „de a-și păstra identitatea, inclusiv naționalitatea, numele și relațiile familiale, fără interferențe ilegale, astfel cum este recunoscut de legislația internațională privind drepturile omului”. Numărul exact al copiilor ucraineni care au dispărut în sistemul de adopție și plasament familial din Rusia rămâne necunoscut. În februarie 2024, comisarul ucrainean pentru drepturile omului, Dmitro Lubinets, a declarat că cel puțin 400 au fost adoptați oficial de familii ruse. Înalți oficiali ruși, precum Lvova-Belova însăși și deputatul Dumei de Stat, Serghei Mironov, au „adoptat” ei înșiși copii luați din Ucraina. „Copiii din instituții constituie majoritatea, dacă nu chiar totalitatea celor aflați în procesul de adopție/plasament”, spune Raymond. „Mulți dintre acești copii au dizabilități severe și sunt adesea numiți „orfani”. Uneori nu au părinți în viață, alteori au”, adaugă el, explicând că în Ucraina acești copii erau în grija statului. La începutul lunii august, știrea că autoritățile de ocupație din regiunea Lugansk au publicat o bază de date privind adopțiile a devenit virală după ce cofondatorul și șeful organizației Save Ukraine, fostul comisar pentru drepturile copiilor Mikola Kuleba, a postat despre aceasta online. „Rusia nici măcar nu mai încearcă să ascundă acest lucru. Trafichează în mod deschis copii ucraineni”, a scris el pe platforma X. Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media Potrivit lui Raymond, minorii ucraineni apar pe site-urile rusești de plasare a copiilor de cel puțin 11 ani. „Am observat acest lucru încă din 2014”, confirmă Hook, amintind de inițiativa Rusiei „Trains of Hope” (n.r. Trenurile speranței), un program care a plasat peste 1.000 de copii din Crimeea ocupată în familii din toată Rusia. „Am văzut acest flux constant de copii luați, iar ceea ce vedem acum este o versiune mult mai intensă a acestuia”. În decembrie anul trecut, Yale HRL a publicat un raport, în care detaliază programul sistematic al Rusiei de adopții și plasamente forțate. Concluziile au identificat 314 copii din regiunile Donețk și Lugansk, din Ucraina, care au fost înregistrați în bazele de date de plasare a copiilor sau plasați la cetățeni ruși, începând din 2022. Cel puțin 67 dintre copii au fost naturalizați oficial ca cetățeni ruși. Echipa de cercetare a concluzionat că deportarea forțată, reeducarea, adopția și plasarea în familii de plasament a copiilor din Ucraina de către Rusia pot constitui crime de război și crime împotriva umanității. Raymond a depus apoi mărturie în fața Consiliului de Securitate al ONU cu privire la concluziile raportului. „Rusia trebuie să furnizeze Ucrainei, Comitetului Internațional al Crucii Roșii, UNICEF și altor autorități relevante o listă completă a copiilor pe care i-a luat, inclusiv cei din sistemele de baze de date pe care le-am analizat”, a insistat el. Până când Rusia nu va furniza aceste informații, lucru pe care este obligată să îl facă din punct de vedere legal și moral, va fi imposibil să se evalueze cu exactitate câți copii din Ucraina așteaptă să se întoarcă acasă Bazele de date rusești privind plasarea copiilor au o valoare investigativă „enormă” pentru identificarea copiilor ucraineni răpiți, a declarat Raymond pentru Meduza. Cu toate acestea, cercetătorii trebuie să fie foarte atenți atunci când manipulează și discută aceste date, subliniază el. „O mare parte din atenția acordată acestor artefacte digitale a făcut rău. Aceasta îi alertează pe ruși cu privire la ceea ce este probatoriu, adică dovezi ale unei potențiale infracțiuni, iar ei vor elimina sau modifica datele”. Potrivit lui Hook, autoritățile ruse sunt cunoscute pentru faptul că schimbă numele și datele de naștere ale copiilor ucraineni pentru a-i face mai greu de identificat. „Dar schimbările mai profunde sunt, desigur, pedepsirea copiilor pentru că vorbesc limba lor maternă sau pentru că vorbesc despre istoria țării lor fără să adopte narațiunile rusești”, adaugă ea. După cum a raportat anterior Meduza, autoritățile ruse au luat măsuri ample pentru a îndoctrina și supraveghea digital copiii ucraineni care trăiesc în Rusia și sub ocupație. Recent, Ministerul Educației din Rusia a anunțat planuri de extindere a seriei de lecții „patriotice” pro-Kremlin, „Conversații importante”, la grădinițele și școlile materne din zonele ocupate ale regiunilor Donețk, Zaporojia și Lugansk, din Ucraina. În timpul discuțiilor de la Istanbul din iunie, delegația ucraineană a înmânat omologilor ruși o listă cu peste 300 de copii răpiți, solicitând returnarea lor. „Această chestiune este o prioritate fundamentală pentru noi”, a declarat după întâlnire negociatorul principal al Ucrainei și ministrul Apărării, Rustem Umerov. „Dacă Rusia este cu adevărat angajată în procesul de pace, returnarea a cel puțin jumătate dintre copiii de pe această listă este un lucru pozitiv”. La rândul său, negociatorul șef al Kremlinului, Vladimir Medinski, a negat că copiii au fost răpiți de Rusia și a acuzat oficialii ucraineni că au transformat problema într-un „spectacol rușinos menit să trezească compasiunea europenilor”. La mai bine de două luni după aceea, Moscova încă nu a returnat acești copii, a declarat, pentru Euronews, Mariana Betsa, viceministrul ucrainean al Afacerilor Externe. „Există un fel de dispreț batjocoritor din partea Rusiei”, spune Hook. „Fiecare dintre acești copii este martor ocular al unui crimă de război. Așadar, mă întreb dacă acesta este unul dintre motivele pentru care nu permit returnarea acestor copii”. Deocamdată, nu există niciun mecanism pentru returnarea copiilor ucraineni deportați între Rusia și Ucraina. Și, deși această problemă pare să fie acum pe agenda administrației Trump, agitația diplomatică de luna trecută s-a oprit, scriu jurnaliștii Meduza. Pe 22 august, Trump a acordat Rusiei și Ucrainei „două săptămâni” pentru a avansa cu procesul de pace, repetând un termen limită familiar pentru a evalua disponibilitatea lui Putin de a pune capăt războiului. „Va fi o decizie foarte importantă, și anume dacă vor fi sancțiuni masive sau tarife masive sau ambele”, a spus el. „Sau nu facem nimic și spunem: «Este lupta voastră»”. Trump a amenințat ulterior cu „război economic” dacă Kremlinul nu va coopera cu următorul pas propus de Washington - o întâlnire bilaterală între Putin și Zelensky - dar ceea ce ar putea implica acest lucru rămâne neclar. Alți oficiali americani au prezentat propuneri mai clare. La sfârșitul lunii iunie, un grup bipartid de legiuitori americani a introdus o rezoluție în Congres prin care se solicita returnarea necondiționată a copiilor ucraineni înainte de semnarea unui acord de pace. Mai recent, senatorul american Lindsey Graham a promis că va promova o lege care ar desemna Rusia ca stat sponsor al terorismului dacă nu repatriază copiii ucraineni. Hook clarifică: Statele Unite sunt un actor cheie cu o influență reală asupra guvernului rus, dar nu și-au folosit încă influența pentru a determina Rusia să returneze acești copii. Aceasta este o problemă atât de mare încât va necesita implicarea la nivel de stat nu numai a Ucrainei, ci și a partenerilor Ucrainei Zelenski însuși și-a exprimat speranța că administrația Trump va continua să se intereseze de această problemă. „Sperăm foarte mult că America, președintele și prima doamnă vor continua să depună eforturi personale pentru a readuce toți copiii răpiți de Rusia”, a declarat el într-o declarație după întâlnirea cu trimisul special al SUA, Keith Kellogg, la Kiev, pe 25 august. În viziunea lui Hook, cea mai bună abordare ar fi ca Washingtonul să facă din returnarea copiilor ucraineni una dintre „liniile roșii” în discuțiile cu Rusia. „Acești copii, familiile lor și comunitățile lor trec printr-o încercare oribilă și criminală. Dar problema atinge și esența dilemei mai largi privind securitatea, care trebuie abordată pentru ca războiul să ia sfârșit, inclusiv eforturile continue ale SUA și Europei de a defini „garanții de securitate” pentru Ucraina”, susține ea. Citește și Volodimir Zelenski îi răspunde lui Putin: „Cel mai bun mod de a face ca o întâlnire să eşueze este să-mi propui să merg la Moscova” În ciuda faptului că Moscova nu manifestă prea mult interes în negocierea unui acord de pace, oficialii ucraineni, americani și europeni au continuat discuțiile privind garanțiile de securitate postbelice pentru Ucraina, inclusiv discuțiile despre o potențială forță europeană de menținere a păcii cu sprijin american. Zelenski a insistat că aceste garanții de securitate ar trebui să includă finanțarea armatei ucrainene, acorduri de apărare cu statele membre NATO și sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei. „Orice garanții de securitate credibile din partea SUA și a Europei trebuie să convingă publicul ucrainean - și armata sa extrem de capabilă - că Occidentul are atât capacitatea, cât și voința politică de a influența comportamentul Rusiei”, spune Hook. „Dacă Statele Unite, cu toată puterea și influența lor actuală, nu pot obliga Rusia să returneze copiii răpiți, este greu de imaginat cum ucrainenii vor avea încredere că promisiunile Occidentului pot preveni viitoare agresiuni sau asigura o pace durabilă”.