Tensiuni recente la dialogul Shangri-La din Singapore evidențiază noile diviziuni dintre SUA, Europa și China

În cadrul întâlnirii de securitate de la Singapore, cunoscută sub numele de Dialogul Shangri-La, au fost evidențiate rivalitățile persistente între Statele Unite și China, dar și o nouă diviziune apărută în contextul tensiunilor dintre SUA și Europa privind focusul în zona Asia-Pacifica, notează Reuters.

Pe de altă parte, prezența delegațiilor militare din India și Pakistan a fost extrem de semnificativă, după patru zile de conflicte între cei doi vecini, care dețin arme nucleare. Aceștia au fost conduși de cel mai înalt ofițer indian și de președintele sefilor de stat major din Pakistan, evitând orice contact direct pe coridoare sau în sălile evenimentului, menționează Digi24.ro.

Conform unui raport, unele țări europene au transmis clar că nu vor fi influențate de solicitările SUA pentru implicare mai profundă în Asia. Acestea au reafirmat intenția de a-și menține legăturile atât în regiunea asiatică, cât și în Europa, menționând importanța fluxurilor comerciale și a relațiilor de securitate de durată. Kaja Kallas, șefa diplomației europene, declară: "Este un lucru bun că facem mai mult în Europa, dar securitatea Europei și a Pacificului sunt foarte interconectate." Ea adaugă că, dacă sunt îngrijorați de China, trebuie să fie și de Rusia, făcând referire la sprijinul Chinei pentru eforturile Rusiei în Ucraina și la desfasurările militare nord-coreene ale Moscovei.

Președintele francez Emmanuel Macron a dus discuția mai departe, reafirmând că Franța rămâne o putere indo-pacifica datorită prezenței sale în Noua Caledonie și Polinezia Franceză, precum și prin cele peste 8.000 de soldați dislocați în regiune. El a spus: "Nu suntem nici China, nici SUA, și nu dorim să depindem de niciuna dintre ele." Macron a subliniat importanța unei "a treia căi" care să evite alegerea între Beijing și Washington, promovând cooperarea cu ambele părți pentru stabilitate și Prosperitate globală.

Conform unor surse, vizita unui portavion britanic în Singapore, planificată pentru sfârșitul lunii, face parte dintr-un program de sprijin pentru libertatea de navigație în Marea Chinei de Sud, inițiat de fostul ministru de externe Boris Johnson în 2017. Acest angajament reflectă rolul Marii Britanii în cadrul Aranjamentului de Apărare între Cinci Puteri, ce leagă forțele militare ale Regatului Unit de cele ale Singapore, Malaeziei, Australiei și Noii Zeeland.

Pe plan economic și militar, legăturile europene în Asia continuă să se extindă. Un raport recent al Institutului Internațional de Studii Strategice (IISS) arată o creștere semnificativă a cheltuielilor pentru apărare în regiune, în special din partea Arabiei Saudite și Emiratelor Arabe Unite, care și-au majorat bugetele de apărare cu 46% în ultimul deceniu. Marile companii europene de apărare, precum Airbus, Damen, Naval Group și Saab, au o prezență pe termen lung în Asia de Sud-Est și continuă să își întărească relațiile. Saab se află aproape de încheierea unui acord cu Thailanda pentru furnizarea de avioane de vânătoare Gripen, un alt exemplu de colaborare pe termen lung.

Încheierea, recent, a acordului de partajare a submarinelor și tehnologiei avansate AUKUS între Australia, Marea Britanie și SUA, întărește conexiunile militare între aceste state și regiune, fiind un semn clar al angajamentului occidental pentru stabilitatea în Asia-Pacific.

În același timp, oficialii finlandezi, cum ar fi ministrul apărării Antti Hakkanen, au semnalat că prioritatea trebuie să fie apărarea europeană, considerând că un echilibru stabil în Europa va asigura resurse pentru o implicare mai eficientă în regiunea Indo-Pacific.