Boboteaza – o sărbătoare de înnoire și reflecție în România
Update cu 7 luni în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Simona Stan
Boboteaza – o sărbătoare de înnoire și reflecție în România
Boboteaza, cunoscută și sub numele de Botezul Domnului, este una dintre cele mai importante sărbători creștine, celebrată anual pe 6 ianuarie. Această festivitate, care mai poartă denumirea de "Arătarea Domnului" sau "Epifania", marchează momentul botezului lui Iisus Hristos în apele râului Iordan de către Sfântul Ioan Botezătorul.
Pentru credincioșii ortodocși, Boboteaza simbolizează „înnoirea omului creștin” și, împreună cu sărbătoarea care urmează, dedicată lui Sfântul Ioan, marchează finalul sărbătorilor de iarnă. Este o sărbătoare plină de simboluri, iar principalele elemente asociate acestei zile sunt apa, crucea și lumina. În cadrul ceremoniilor de Bobotează, apa este sfințită în biserică, iar o cruce este scufundată în apă pură, amintind de botezul lui Iisus.
Potrivit tradiției, după botez, cerurile s-au deschis, iar Duhul lui Dumnezeu a coborât asupra lui Iisus sub forma unui porumbel, iar glasul divin a spus: „Acesta este Fiul meu cel iubit, intru care am binevoit”.
6 ianuarie este o zi profund ancorată în cultura românească, iar oamenii o celebrează printr-o serie de tradiții, menite să aducă la lumină valorile și puterea credinței. În ajunul Bobotezei, se oficiază slujbe speciale în biserici, unde apa este sfințită pentru a aminti de botezul Domnului. Credincioșii iau acasă Agheasma Mare, pe care o consumă de-a lungul anului sau o folosesc în diverse obiceiuri.
Un obicei popular constă în stropirea locuinței cu apă sfințită, ritual ce simbolizează purificarea și protejarea casei de tot ce este rău. De asemenea, un alt ritual este scufundarea Crucii, în care un preot aruncă o cruce în apă, iar cei prezenți se întrec să o recupereze. Se crede că cel care găsește crucea va avea parte de noroc și sănătate pe parcursul anului.
În această zi, se pregătesc mese bogate, la fel ca în perioada Crăciunului. Se obișnuiește ca pe masă să fie așezate 12 feluri de mâncare, printre care bob fiert, colivă, bors de pește și saramale, toate fiind de post, deoarece mulți aleg să țină post în această zi. Preotul vine să sfințească bucatele, care apoi pot fi consumate, iar animalele din gospodărie sunt de asemenea hrănite cu mâncarea pregătită.
Pe lângă aceste tradiții, există și superstiții legate de Bobotează. De exemplu, nu se consumă alimente de dulce înainte de slujba de sfințire a apei, iar muncile grele în gospodărie sunt evitate. Se spune că cine împrumută bani în această zi va avea parte de sărăcie tot anul.
Alegorii de tradiții diferite pot fi întâlnite și în alte colțuri ale lumii, cum ar fi în Franța, unde se prepară „galette des rois”, sau în Spania și Italia, unde copiii așteaptă cadouri de la regii magi.
Astfel, Boboteaza nu este doar un moment de celebrare religioasă, ci și un prilej de adunare familială și de introspecție spirituală. Această sărbătoare își păstrează cu tărie rădăcinile în tradițiile străvechi, fiind un simbol al credinței și al comunității.
