În contextul în care Coreea de Sud continuă să se confrunte cu cele mai scăzute rate de natalitate din lume, clinicile de fertilitate sunt din ce în ce mai solicitate – un aspect pozitiv în criza demografică a țării, relatează BBC. Când a început fertilizarea in vitro (FIV) în noiembrie anul trecut, Kim Mi-ae știa că își va pune la încercare răbdarea - ceva ce deja îndurase când a conceput primul ei copil, acum trei ani. Dar ceea ce a șocat-o de data aceasta a fost așteptarea „incredibilă” la clinica de fertilitate. „Când m-am dus în ianuarie, mi s-a părut că toată lumea și-a propus ca rezoluție de Anul Nou să aibă un copil! Chiar și cu rezervare, am așteptat peste trei ore”, spune locuitoarea din Seul, în vârstă de 36 de ani. Între 2018 și 2022, numărul tratamentelor de fertilitate efectuate în țară a crescut cu aproape 50%, ajungând la 200.000. Anul trecut, unul din șase copii din Seul s-a născut cu ajutorul tratamentelor de fertilitate. Experții spun că la baza acestui „boom” se află o schimbare de atitudine față de planificarea familială. „Avem o generație tânără... care este obișnuită să-și controleze viața”, spune Sarah Harper, profesor de gerontologie la Universitatea din Oxford. Ea adaugă că acest control poate fi la femeilor singure, care își îngheață ovulele, sau a cuplurilor care încearcă fertilizarea in vitro atunci când nu pot concepe. „În timp ce generațiile anterioare acceptau mai ușor faptul că concepția poate fi un proces întâmplător, acum femeile coreene spun: «Vreau să-mi planific viața»”, spune profesorul. Aceasta este o veste bună pentru guvernul Coreei de Sud, care încearcă să scoată țara din criza demografică. Una din cinci persoane din Coreea de Sud are acum 65 de ani sau mai mult. Ca proporție din populația totală a țării, nu au existat niciodată atât de puțini copii. Țara și-a depășit în repetate rânduri propriul record pentru cea mai scăzută rată a natalității din lume: 0,98 copii pe femeie în 2018, 0,84 în 2020 și 0,72 în 2023. Dacă această tendință continuă, experții avertizează că populația de 50 de milioane de locuitori s-ar putea înjumătăți în 60 de ani. Dar recent există motive pentru un optimism prudent: în loc de un nou record negativ, rata natalității din Coreea de Sud a crescut ușor la 0,75 în 2024 - prima creștere în nouă ani. „Este o creștere mică, dar totuși semnificativă”, spune Seulki Choi, profesor la Școala de Politici Publice și Management a Institutului de Dezvoltare din Coreea. Este prea devreme pentru a spune dacă acesta este începutul unei inversări atât de necesare sau doar o fluctuație temporară. Rata natalității din țară rămâne cu mult sub media globală de 2,2. Dar mulți, precum dr. Choi, sunt prudenți în optimismul lor. „Dacă această tendință se menține, ar putea semnala o schimbare pe termen lung”, spune dr. Choi. „Trebuie să observăm cum se schimbă atitudinea tinerilor față de căsătorie și de a fi părinte.” Timp de ani de zile, a avea copii a fost ultimul lucru la care se gândea Park Soo-in. Era ocupată mai ales cu munca, adesea terminând programul la agenția de publicitate abia la ora 04:00. „Lucram într-o companie cu ore suplimentare nesfârșite, așa că nici măcar nu era ceva ce puteam lua în considerare în mod realist”, spune femeia în vârstă de 35 de ani. Lucrurile au început să se schimbe după ce s-a căsătorit, acum doi ani. A obținut un nou loc de muncă cu un program mai bun, iar prietenele din jurul ei au început să aibă copii. „Văzându-le și interacționând cu copiii lor, mi s-a părut mai puțin copleșitor”, spune ea. „Și văzând cum soțul meu a luat inițiativa, cercetând despre sarcină și naștere și depunând eforturi reale, mi-a dat încredere că putem face asta.” Când Park și soțul ei au avut probleme cu concepția, au apelat la tratamente de fertilitate. Mulți alții fac același lucru, alimentând previziunile că această industrie în plină expansiune ar putea valora peste 2 miliarde de dolari până în 2030. Dificultatea de a concepe un copil este doar unul dintre obstacole. La baza problemelor demografice ale Coreei de Sud se află o serie de presiuni sociale și financiare – de la normele patriarhale care pun majoritatea responsabilităților legate de îngrijirea copiilor pe umerii femeilor, până la programul de lucru prelungit și costurile ridicate ale educației – care descurajează mulți tineri să aibă copii. Pentru unii, însă, aceste visuri au fost doar amânate. Potrivit unui raport al ONU, mai mult de jumătate dintre sud-coreeni spun că își doresc copii, dar nu își permit să îi întrețină. Iar când femeile sud-coreene au primul copil, vârsta medie este de 33,6 ani – una dintre cele mai ridicate din lume. „Privind înapoi, poate că ar fi fost mai bine să încep mai devreme”, spune Park. „Dar, realist vorbind... acum pare momentul potrivit. La sfârșitul anilor 20 pur și simplu nu aveam capacitatea financiară să mă gândesc la căsătorie sau la copii.” Pentru cei care optează pentru FIV, procesul de concepție devine, de asemenea, mult mai costisitor. Ca parte a eforturilor concertate de a stimula natalitatea, guvernul Coreei de Sud și-a extins sprijinul pentru tratamentele de fertilitate. Seul subvenționează acum cu până la 2 milioane de woni coreeni (1.460 dolari) înghețarea ovulelor și 1,1 milioane de woni pentru fiecare tratament FIV. Dar chiar și cu subvențiile guvernamentale, o femeie spune că a cheltuit peste 2 milioane de won în ianuarie pentru FIV - în principal pentru cheltuieli care nu sunt acoperite de subvenții, cum ar fi suplimente și teste suplimentare. Și, având în vedere că mai puțin de jumătate din ciclurile de FIV se încheie cu succes, costurile se pot acumula rapid. Acesta a fost cazul lui Jang Sae-ryeon din provincia Jeolla, din sud-vestul țării. Femeia în vârstă de 37 de ani a început tratamentul de fertilitate în urmă cu doi ani și a făcut cinci cicluri de FIV, fiecare dintre acestea costând-o aproximativ 1,5 milioane de woni. „Mi-aș dori ca lucrurile să funcționeze după doar una sau două încercări, dar pentru majoritatea oamenilor, nu este cazul”, spune ea. „Fără bani, pur și simplu nu poți merge mai departe. Aceasta este realitatea. Și cred că asta este partea cea mai frustrantă.” La fel de dificile, spun femeile, sunt presiunile la locul de muncă cu care se confruntă atunci când se angajează într-un program exigent de FIV. Deși companiile sud-coreene oferă câteva zile de concediu pentru tratamentul de fertilitate, femeile spun că, în realitate, este dificil să le utilizeze. Astfel de presiuni financiare și culturale ar fi putut să le diminueze visul multor sud-coreeni de a avea copii. Citește și: În cât timp ar dispărea omenirea dacă nu s-ar mai naște deloc copii. Concluziile experților