Martisorul, simbolul primaverii, celebrat pe 1 martie

În fiecare an, pe 1 martie, românii oferă și primesc mărțișoare, simboluri ale primăverii și ale renașterii naturii. Această tradiție se bucură de o mare popularitate, fiind legată de vechile obiceiuri de a purta un fir răsucit din alb și roșu, adesea la mână sau în piept. Conform digi24.ro, mărțișorul a fost inclus în 2017 pe Lista Reprezentativă UNESCO a Patrimoniului Imaterial al Umanității.

Mărțișorul este un obiect mic, de obicei un accesoriu sau o podoabă, iar denumirea sa provine de la "mart", diminutivul cuvântului care se referă la luna martie. Potrivit unor cercetări arheologice, asemănători cu mărțișoarele de astăzi au fost găsiți în România, la Schela Cladovei, amuletele având o vechime de aproximativ 8.000 de ani.

O altă legendă provine din perioada Dinastiei Han, unde un băiat și sora lui erau prizonieri. Băiatul a fost ucis, iar sora a eliberat un șoim care adusese un fir de ata alb, pentru a aduce vestea hanului. La aflarea veștii, hanul a ordonat ca toți să poarte un fir alb și unul roșu pentru a scăpa de necazuri.

În prezent, în România, mărțișorul este purtat ca accesoriu pe haine sau sub formă de brățară la mână. În unele regiuni, acesta se poartă doar câteva zile, în timp ce în altele, cum ar fi Oltenia, poate fi purtat timp de o lună, până la semnele primăverii, cum ar fi înflorirea pomilor.

Purtarea mărțișorului este întreținută de diverse tradiții, iar după îndepărtarea lui, acesta se leagă de o ramură a unui copac înflorit sau se așază pe un gard. În zona Transilvaniei, mărțișoarele sunt atârnate la uși sau feronerie pentru a speria duhurile rele. Perioada în care se poartă mărțișorul se încheie atunci când se aud cântările cucului sau când pomii înfloresc.