Miturile „raiului” comunist (1). Cum erau, de fapt, educația, sănătatea și siguranța cetățeanului de pe vremea lui Nicolae Ceaușescu
Inapoi

Miturile „raiului” comunist (1). Cum erau, de fapt, educația, sănătatea și siguranța cetățeanului de pe vremea lui Nicolae Ceaușescu

Postat pe 29 Jul 2025

Update cu 1 zi în urmă

Timp de citire: 19 minute

Articol scris de: Maria Popescu

Image Description
Nationale
Aproape 36 de ani au trecut de când românii au ieșit în stradă și au strigat „Libertate!”, „Jos comunismul! și au declanșat o Revoluție sângeroasă care a dus la căderea Regimului Ceaușescu. Dar, în mod paradoxal, după acești zeci de ani de libertate și democrație, ideea că în comunism „era mai bine” a crescut în popularitate. Generațiile s-au schimbat, iar astăzi părerea față de dictatură se formează, mai degrabă, din povești și frustrările generate de situația economică actuală. Digi24.ro a încercat să afle, cu ajutorul specialiștilor, cât este adevăr și cât este minciună în miturile care circulă în aceste zile despre perioada de dinainte de ’89,. Urmăriți primul episod din serialul -Miturile „raiului” comunist-, în care prezentăm dacă, într-adevăr, s-au întâmplat mai multe „lucruri bune” în comunism decât „lucruri rele”. Mai mult de jumătate dintre românii care au răspuns la un sondaj publicat pe 22 iulie sunt de părere că regimul comunist a însemnat mai degrabă un lucru bun pentru România, iar 44,% dintre cei care au răspuns la sondajul INSCOP spun că „înainte se trăia mai bine”. Detalii, aici. „Corupția era mai redusă, statul avea grijă de cetățeni, instituțiile funcționau mai bine, iar țara producea mai mult” – sunt doar câteva dintre argumentele invocate de cei care susțin că regimul comunist a fost benefic pentru România. Dar oare să fi fost așa? Digi24.ro a încercat să afle dacă aceste convingeri se bazează pe adevăruri istorice sau dacă sunt doar proiecții idealizate, născute din frustrările acumulate la adresa actualului stat român. Pentru primul episod din seria -Miturile „raiului” comunist-, am stat de vorbă cu istoricii Mădălin Hodor și Cosmin Popa, dar și cu sociologii Gelu Duminică și Bogdan Voicu, pentru a afla dacă s-au întâmplat mai multe „lucruri bune” în comunism decât „lucruri rele”, dacă într-adevăr cetățeanul era în siguranță pe stradă și avea acces la educație și sănătate de calitate. Mădălin Hodor, istoric: „Nu știu ce lucruri bune s-au întâmplat. Toată lumea are o memorie subiectivă și personală în chestiunea asta. Regimul comunist a fost un regim de natură criminală, fără dar și poate, o dictatură, un regim extremist, un regim care a împărțit oamenii în clasă muncitoare și asupritori, a exterminat milioane de oameni pe principiul ăsta, și a creat un sistem care 50 de ani s-a menținut doar prin represiune, teamă, frică, închisori, Securitate, tortură și așa mai departe. Un regim care avea nevoie ca cetățenii să fie ținuți cu forța în propria țară împrejmuită cu sârmă ghimpată și grăniceri, nu puteai să pleci decât riscându-ți viața, dacă voiai să faci asta fără aprobarea regimului comunist” Cosmin Popa, istoric: „Nu, nu era mai multă siguranță publică. Erau mai puțin cunoscute incidentele de stradă, insecuritatea stradală nu era un subiect de discuție publică, iar regimul era foarte atent în a nu disemina astfel de informații care să pună sub semnul întrebării eficiența instituțiilor de ordine și control, așa cum era Miliția, de exemplu. E o percepție, nu o realitate” Bogdan Voicu, sociolog: „Habar nu avem cum era de fapt în realitate. Pentru că raportările pe care le folosim azi nu sunt cele care erau și în trecut, modul în care raportăm diverse elemente de criminalitate diferă față de ceea ce avem azi. Însă, într-adevăr, în orice stat totalitar este mai multă siguranță publică, pentru că acolo nu ai libertăți deloc și orice fapt pe care îl faci e imediat vizibil și penalizabil. Din acest punct de vedere, este probabil să fi fost mai puține acte de tâlhărie, să zicem, în public. Dar, pe de altă parte, exista o economie subterană adeseori întreținută de către Securitate, care funcționa foarte puternic și care era bazată pe criminalitate. Doar dacă ne gândim la fenomenul casetelor video sau la modul în care unii aveau dreptul să exporte produse rezultate din oi către turci, discutăm despre afaceri complet ilegale și care duceau la insecuritate, pentru că astea trebuiau apărate inclusiv cu costuri ce priveau securitatea publică” Mădălin Hodor, istoric: „E o percepție falsă din mai multe motive. E o întrebare destul de, cum să spun, care conține o capcană. Normal că un regim de teroare, bazat pe poliție, securitate și supraveghere generală are mai mare control asupra cetățenilor, în consecință ar fi logic că un astfel de regim oferă mai multă siguranță, dar în raport cu ce? E destul de natural ca un regim totalitar să fie mai în control decât unul democratic în ceea ce privește aceste fenomene. Dar chiar și acest lucru e fals. În perioada comunistă, criminalitatea nu era mai mică. Doar că nu se scria. Nu apăreau reportaje la televizor, nu aveam ca astăzi știri - se întâmplă astăzi o crimă, imediat e breaking news - Pe vremea aia nu apărea în Scînteia că s-a petrecut o crimă înfiorătoare nu știu unde. Propaganda interzicea astfel de lucruri. Eu țin minte, pentru că eram copil, țin minte teroarea trăită în fiecare iarnă când Nicolae Ceaușescu dădea decrete de amnistie și scotea din pușcării zeci de mii de infractori. În perioada de iarnă, Ceaușescu emitea decrete de grațiere, îi elibera pe pușcăriași pentru că nu voia să îi mai țină în închisori pe banii statului și le dădea drumul, iar infracționalitatea bubuia. Eu nu m-am simțit niciodată în siguranță” Mădălin Hodor, istoric: „Școlile erau supraaglomerate. Se lucra în două schimburi, erau copii care învățau dimineața și copii care veneau după-masa, învățai în condiții foarte proaste. Dacă nu erai într-o școală bună, adică una sau două într-un municipiu reședință de județ, restul erau înghețate bocnă din începutul iernii până în primăvară” Bogdan Voicu, sociolog: În ceea ce privește educația, toți avem acces la același tip de educație, de foarte proastă calitate și, insist, de foarte, foarte proastă calitate. România comunistă a avut un singur lucru bun în ce privește accesul la educație, și anume faptul că numărul de analfabeți a scăzut masiv și toată lumea termina măcar o clasă, cel puțin formal, deși avem analfabetism funcțional. În schimb, sistemul educațional românesc, așa cum a fost construit în jumătatea secolului XIX, destul de târziu în comparație cu alte state europene, n-a fost niciodată unul bun. Nu întâmplător, copiii clasei dominante de la sfârșitul anilor 1800, începutul anilor 1900 nu studiau în România, ci se duceau la Paris, Berlin, Viena pentru că aici nu aveai ce să studiezi și nici cine să-ți predea, pentru că nu aveai profesori și aveai puțini care mergeau la școală. Ne aducem aminte, Caragiale a terminat opt clase, așa era pe vremea aia. Iar în schițele lui Caragiale regăsim ideea de meditații și de șpăgi pentru a obține note la examen. Ori asta o revedem de-a lungul întregii istorii românești: și în comunism, și în post-comunism, și înainte de comunism. Ceea ce ne spune că am avut un sistem educațional de foarte proastă calitate, pentru că altfel n-ai nevoie de meditații. Dacă sistemul educațional e bun, nu mai e nevoie de meditații. Asta înseamnă că ideea cu care am tot plecat și pe care am tot vehiculat-o în lume, că am avut un sistem educațional bun în timpul comunismului, e falsă. Legat de rezultatele la olimpiade, e o poveste foarte drăguță. Eu am documentat-o cu cifre într-una din cărțile pe care le-am scris. În anii ’80, ’70, ’60, România n-a fost neapărat cea mai performantă țară. Ci la chimie și biologie sau geografie, dacă nu mă înșel, am fost sistematic pe unul dintre ultimele locuri. Atunci când ne mândrim cu lotul olimpic - oameni foarte buni -, că au luat trei medalii de bronz și una de argint, trebuie să ținem cont că acest număr intră în media sau chiar sub media celorlalte țări. Pentru că, de regulă, 66% din participanții la concursuri internaționale iau premii. Pe scurt, sistemul educațional n-a fost mai bun, ci la fel de prost ca și azi” Cosmin Popa, istoric: „Nu. Era vorba de o educație foarte bine organizată pentru că deservea niște scopuri politice. De asemenea, deservea obiective economice ale regimului, pentru că regimul avea nevoie de pregătirea cadrelor pentru industrie, agricultură, dicta norme de școlarizare, dar din punct de vedere al conținutului, educația din România comunistă era o educație mult rămasă în urmă, în raport cu evoluțiile chiar din țările socialiste, fără să mai vorbim de cele din Occident. Din acest punct de vedere, avem de-a face cu o înfrumusețare retro-activă a unei realități care nu a existat niciodată”. Mădălin Hodor, istoric: „Care servicii medicale? Intrai în spitale și nu găseai un Paracetamol. În perioada anilor 80 inclusiv spitalele sufereau când se tăia curentul. Oamenii din spitale mureau pentru că nu era curent electric, era un frig generalizat” Cosmin Popa, istoric: „Accesul la sănătate era, teoretic, generalizat, însă ceea ce la vremea respectivă se numeau instituții de sănătate, practic denumeau niște clădiri care ofereau niște servicii pe care cu greu le poți considera ca fiind de sănătate. Din multe puncte de vedere, mulți se consideră astăzi văduviți la servicii de sănătate, pentru că nu au acces la spitale private sau anumite sectoare de la spitalele din stat. Mai ușor era accesul la o clădire care pretindea că se ocupă cu sănătatea, nu la serviciile de sănătate” Gelu Duminică, sociolog: „Toate evidențele ne contrazic. Aveam mortalitate infantilă de 17%, adică 17 copiii dintre 100 mureau în prima lună de viață. Ne aducem aminte cum erau copiii cu dizabilități ținuți. I-am văzut după, noi nu i-am văzut atunci, nu știam de ei. Cu toții ne aducem aminte ce însemnau rândurile la policlinică și cum se murea pe capete. Cât de departe de noi era prima unitate spitalicească” Mădălin Hodor, istoric: „Este efectiv revoltător. Statul simula că are grijă de cetățean, dar în realitate nu avea nicio grijă față de cetățean. Comunismul românesc a fost o variantă de aristrocrație de castă, adică aveam liderii comuniști și potentații comuniști și vârfurile securității și ale aparatului de partid care trăiau împrejmuite de garduri în Centrul Bucureștiului și restul de 20 de milioane de români erau sclavi ai acestor oameni și nu beneficiau de nimic. În ce fel avea grijă regimul de oameni? Nu găseai mâncare sau găseai foarte greu, salariile nu se dădeau niciodată la timp. Declarativ asta era esența regimului, omul este în centrul grijii partidului pentru societate, dar în realitate singura grijă era pentru cei care conduceau partidul, restul nu contau. Nu înțeleg de unde a apărut acest mit.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
Alte postari din Nationale

Pagina de facebook

-
-

Recente din buzau

-
-

17:36

Starul italian Raoul Bova vine la Buzău, invitat special la BIAF 2025

O premieră de neratat pentru iubitorii de film și nu numai în luna august este întâlnireaa cu actorul italian Raoul Bova. Acesta vine pentru prima dată în România, la Buzău, în cadrul „Buzău International Arts Festival (BIAF)”,aflat la ediția cu numărul cinci, ediție aniversară. Astfel, Buzăul respiră prin artă la această ediție și prin farmecul cinematografic italian. Cunoscut publicului din întreaga lume pentru rolurile sale din filme precum „Under the
Image Description

14:44

Apariții editoriale la Muzeul Județean

Publicul interesat de istorie, cultură și cercetare științifică este așteptat la Muzeul Județean Buzău unde se află, mirosind a cerneală proaspătă, cele mai recente apariții editoriale ale instituției de cultură buzoiene. Directorul instituției, Daniel Costache, a prezentat public pe pagina de socializare noile volume, evidențiind eforturile susținute ale echipei muzeale în promovarea valorilor culturale locale și naționale. Printre titlurile lansate se numără „Strategia Digitală a Muzeului Județean Buzău: Proiecte &
Image Description

01:13

Tânărul fotograf buzoian Vlad Păuleț, finalist la Milvus Photocontest 2025

Vlad Păuleț, unul dintre cei mai promițători tineri fotografi de natură din România, continuă să impresioneze pe scena internațională. La ediția 2025 a prestigiosului concurs Milvus Photocontest, imaginea sa intitulată „The Pair” a fost desemnată finalistă la Categoria „Natură”, printre sute de lucrări înscrise din întreaga lume. Fotografia surprinde un moment spectaculos în Munții Ciucaș, în mijlocul unui viscol puternic. Vlad descrie experiența ca fiind una extrem de provocatoare, dar
Image Description

01:02

A7: Şantierul Mizil-Pietroasele, blocat din cauza greşelilor firmei bulgare

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) trage un semnal de alarmă privind calitatea lucrărilor executate pe tronsonul Mizil-Pietroasele al Autostrăzii Moldovei (A7). Asocierea formată dintr-o firmă bulgară şi una românească, câştigătoare a contractului pentru cei 28,35 kilometri, a făcut pe şantier greşeli grave, de începător, care au dus la amânarea deschiderii circulaţiei, iniţial programată pentru octombrie 2024, susțin responsabilii CNAIR. Purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu, a
Image Description

00:57

Două treimi din construcțiile comerciale funcționează fără aviz de la Pompieri

Într-o informare pregătită la solicitarea Prefectului de Buzău, conducerea Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Neron Lupașcu” Buzău evidențiază faptul că la această oră, pe teritoriul județului Buzău, doar o treime din construcțiile cu funcțiuni comerciale au aviz și autorizare din partea serviciului public amintit, pentru întrunirea elementelor de siguranță la incendiu. Celelalte două treimi, în proporții apropiate, fac parte din categoriile „respinse”- 29 la sută și „neîncadrare”- 36 la sută.
Image Description

Recente din Romania

-
-

21:09

- Nationale - Video Reacția ministrului Transporturilor, după ce numele său a apărut într-un dosar de dare de mită

Ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, face precizări după apariția articolelor legate de implicarea sa într-un dosar penal și dare de mită unor lucrători de la un ocol silvic, în 2012. Actualul ministru susține că a sesizat Direcția Silvică în legătură cu unele nereguli privind plăți ilegale și că a acceptat să ia parte la un flagrant. Ciprian Șerban a declarat miercuri, pentru Digi24, că la momentul respectiv el nu și-a dat
Image Description

21:05

- Gorj - Cum continuă ancheta în cazul jafului de 10 milioane de lei, oprit la timp de un polițist din Bumbești-Jiu

Trei persoane au fost date astăzi în urmărire internațională, iar două au fost duse la audieri în urma perchezițiilor desfășurate de polițiști în județele Timiș și Constanța, în dosarul celui mai mare jaf din ultimii ani – furtul celor 10 milioane de lei de la sediul central al Poștei Române din Timișoara, bani destinați pensionarilor. Cei 16 saci cu bani au fost furați în noaptea de 30 spre 31 mai
Image Description

21:02

- Gorj - Schimbare la vârful ISJ Gorj! Profesorul Grigore Alexandrescu, noul inspector școlar general!

În urma unui control efectuat de Ministerul Educației la Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Gorj, care a generat propuneri de schimbare a conducerii, a fost numit, astăzi, noul inspector școlar general. Potrivit unor informații, profesorul Grigore Alexandrescu este noul șef al ISJ Gorj. Decizia vine după o perioadă de incertitudine privind viitorul conducerii instituției, informații despre o posibilă schimbare circulând intens în mediul online. Profesorul Alexandrescu nu este un nume nou
Image Description

Reclame

-
-

Vremea

-
-
buzau WEATHER

Schimb valutar

-
-

Autor știre

-
-
Simona Stan

Redactie

-
-
Stiri de calitate din judetul buzau
mail: office@AiPath.ro

Acasa Recente Radio Judete