„Nu trebuie să uităm că democrația costă”. De ce a ajuns statul să cheltuie peste 200 de milioane de lei după alegerile din 2025
Inapoi

„Nu trebuie să uităm că democrația costă”. De ce a ajuns statul să cheltuie peste 200 de milioane de lei după alegerile din 2025

Postat pe 17 Jul 2025

Update cu 3 săptămâni în urmă

Timp de citire: 14 minute

Articol scris de: Maria Popescu

Image Description
Nationale
Statul român cheltuie sute de milioane de lei pentru a finanța campaniile electorale. Acest lucru se întâmplă în condițiile în care oricărui competitor - fie el partid sau candidat independent - care trece de 3% la o rundă de alegeri i se decontează cheltuielile făcute în timpul campaniei. Doar pentru alegerile prezidențiale din 2025, bugetul statului ar trebui să susțină rambursarea a peste 200 de milioane de lei. Parlamentarii au recurs la acest mecanism în anul 2015 pentru a „rupe partidele politice” de finanțările ilegale. „Nu e o Lege perfectă, dar principiul e corect”, a subliniat, pentru Digi24.ro, cel care a coordonat schimbarea Legii în așa fel încât să permită rambursarea cheltuielilor electorale. Într-un răspuns pentru Digi24.ro, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a precizat că patru candidați la alegerile prezidențiale din anul 2025 au cerut rambursarea a 228 de milioane de lei din banii cheltuiți în timpul campaniei. Este vorba de: CITEȘTE ȘI: Statul trebuie să ramburseze peste 200 de milioane de lei după prezidențiale. Câți bani solicită Simion, Dan, Ponta și Antonescu Digi24.ro a stat de vorbă cu Septimius Pârvu, reprezentant al Expert Forum, organizație specializată, printre altele, în procese electorale, dar și cu cel care a coordonat schimbarea Legii în 2015, în așa fel încât să permită rambursarea cheltuielilor electorale, fostul deputat liberal Mihai Voicu, pentru a înțelege de ce statul rambursează cheltuieli electorale. În anul 2015 au fost făcute mai multe modificări la Legile care reglementează partidele politice și modul de finanțare a campaniilor electorale. Atunci a fost introdusă rambursarea cheltuielilor electorale pentru partidele sau candidații care trec de pragul de 3% în alegeri. „La acel moment, a fost o propunere venită dinspre AEP, bazată pe modelul polonez, și exista un anumit consens, chiar și din societatea civilă. Era o discuție, fără să fie ceva concret, o presiune pe a rupe partidele politice de finanțările care veneau din anumite zone, puteau exista anumite solicitări, ca recompensă pentru acele finanțări”, a amintit fostul deputat liberal Mihai Voicu contextul în care a fost introdusă, în anul 2015, rambursarea cheltuielilor electorale, pentru Digi24.ro. În trecut au existat numeroase controverse legate de sursele de finanțare la care apelau politicienii pentru a-și finanța campaniile electorale. Au existat și mai multe dosare penale care au vizat finanțarea ilegală a campaniilor electorale. Mihai Voicu a explicat că, în acei ani, parlamentarii au considerat că, pe de-o parte, cheltuielile electorale urmau să fie „verificate la sânge”, fiind o condiție a rambursării ca acestea să fie „eligibile”, dar și că în paralel cu rambursarea „s-au redus foarte mult lucrurile pe care le poți face” într-o campanie. „Înainte de această Lege era un festival - se dădeau geci, găleți, cizme, toate prostiile care nu aveau nicio legătură cu o campanie electorală care trebuie să aibă drept scop informarea publicului în vederea unei alegeri raționale. Am eliminat așa-zisele obiectele promoționale, care erau în multe cazuri mită electorală mascată, dar am pus limite”, a subliniat fostul deputat liberal pentru Digi24.ro. Legea din România a avut constant un prag maxim de cheltuieli pe care competitorii electorali îl pot face într-o campanie - adică limitele amintite de Mihai Voicu. Numai că acest prag maxim a fost constant legat de valoarea salariului minim brut pe țară. Așa s-a ajuns la situația în care, în anul 2025, când valoarea salariului minim brut pe țară este de 4.050 de lei, un candidat la prezidențiale să poată cheltui maximum 80 de milioane de lei. Dacă ajunge în turul al doilea, limita de cheltuieli crește cu încă jumătate (adică 10.000 înmulțit cu valoarea salariului minim brut pe țară), astfel că un candidat poate cheltui în total 120 de milioane de lei, iar dacă aceste cheltuieli sunt eligibile, statul îi decontează tot. Limitele de cheltuieli variază în funcție de tipul de alegeri. Dacă un candidat la Primăria Capitalei poate cheltui în 2025 maximum 40 de milioane de lei într-o campanie, un candidat la primăria unei comune poate plăti maximum 121 de mii de lei. Aceste limite sunt importante pentru că, după cum explică Septimius Pârvu, politicienii sunt tentați să aducă foarte mulți bani într-o campanie, „pentru că oricum îi iei înapoi de la stat”. Un calcul făcut de Europa Liberă arată că în anul 2024, când au avut loc alegeri parlamentare, europarlamentare, locale și prezidențiale, statul, prin Autoritatea Electorală Permanentă, a decontat cheltuieli electorale în valoare de aproximativ 650 de milioane, la care se adaugă și subvenția anuală primită de partide de la bugetul de stat, în valoare de peste 300 de milioane de lei. La acești bani se adaugă și cei pe care AEP îi are de rambursat pentru alegerile prezidențiale din 2025. De-a lungul timpului, statul a finanțat, în diverse forme, campaniile electorale. Între 2003 și 2006, de exemplu, statul dădea subvenție de la buget pentru campanie. Dacă partidele sau candidații independenți nu reușeau să atingă pragul electoral (10%), subvenția trebuia restituită. În 2006 s-a introdus subvenția anuală primită de partide de la stat, iar Legea le permitea acestora să o folosească și în campaniile electorale. Legea care vizează finanțarea partidelor și campaniilor electorale a fost modificată substanțial în anul 2015, când a apărut prima dată ideea ca statul să ramburseze cheltuielile din campaniile electorale, dar partidele nu mai puteau folosi subvenția primită de la stat pentru cheltuieli electorale. În 2019, însă, Guvernul condus atunci de Viorica Dăncilă a dat o Ordonanță de Urgență prin care le-a permis din nou partidelor să folosească subvenția anuală primită de la buget pentru a face cheltuieli electorale. Banii folosiți din subvenții nu se mai restituie. S-a ajuns în situația în care, după cum a explicat Septimius Pârvu, partidele nu mai cheltuie subvenția în campanie, ci apelează la împrumuturi sau donații, pentru că primesc rambursări. „Dacă tot avem subvenția, ar trebui să încurajezi cheltuiala din subvenții, deși acest lucru îi favorizează pe cei care trec pragul la parlamentare. Nu există soluția perfectă, dar dacă tot primesc sute de milioane în an electoral, să cheltuie subvenția, să nu mai apeleze la împrumuturi”, a adăugat reprezentantul Expert Forum. „Nu e o Lege perfectă”, a subliniat fostul deputat liberal Mihai Voicu pentru Digi24.ro, însă „principiul e cel corect”, a punctat acesta. Septimius Pârvu a menționat că e nevoie de „echilibru”. „Răsplătești competiția, dar nu dai absolut toți banii înapoi”, a adăugat reprezentantul Expert Forum. În opinia expertului consultat de Digi24.ro, limitele de cheltuieli maxime făcute de candidați în timpul campaniilor ar trebui să scadă, cel puțin în cazul candidaților la prezidențiale, iar în așa fel s-ar „reduce din problema sumelor mari, dar și din problema inegalității de resurse”. „Poate fi o idee mai bună să legi plafonarea de cheltuieli de altceva (n.r. Înafară de valoarea salariului minim brut pe țară). La prezidențiale, pot apărea niște sume șocante, zeci de milioane de euro. Nu acolo a fost ideea principală. Uitați-vă la locale, sunt partide mici care au încercat să candideze la consilii locale, la parlamentare”, a adăugat fostul deputat liberal Mihai Voicu. În același timp, reprezentantul Expert Forum consideră că pragul de 3% pentru decontarea cheltuielilor electorale „este prea mult”. „Acum, rambursezi cam tot, pentru că sunt foarte puțini care iau sub acest prag, la locale s-ar putea să fie puțin mai afectați. La parlamentare pragul pentru intrarea în Parlament e 5%. Cam toată lumea ia bani înapoi, ceea ce e foarte mult”, a precizat Septimius Pârvu. Mihai Voicu susține, însă, că pragul de 3% pentru decontare a fost introdus „intenționat” în anul 2015. „Pragul de rambursare e mai mic decât pragul de intrare în Parlament. E făcut intenționat pentru a da o șansă partidelor noi sau partidelor locale. Ok, nu ai făcut pragul, dar ai luat 3%, ceea ce pentru un partid înfiițat în urmă cu o lună poate fi un început, să îți dăm șansa să continui și la următorul ciclu electoral și să îți rambursăm cheltuielile de campanie”, a explicat fostul deputat liberal. Septimius Pârvu a mai precizat că e nevoie ca rambursarea sumelor cheltuite de candidați să fie reglementată pe categorii. „De exemplu, faza cu donațiile. Candidatul poate să nu ceară donațiile, dar la cum e legea acum, candidatul are dreptul să ceară tot. Trebuie reglementată pe tipul de sursă de finanțare, pentru că împrumutul e una, donația e alta”, a subliniat reprezentantul Expert Forum. În opinia fostului deputat liberal Mihai Voicu, „nu rambursarea e o problemă”, ci faptul că „subvențiile au luat-o razna cu sumele”.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
Alte postari din Nationale

Pagina de facebook

-
-

Recente din buzau

-
-

01:05

Buzoianca Beatrice Bîldea-Ene, trainer la Congresul Internațional Women in Cement and Construction

În perioada 16-17 octombrie 2025, Bucureștiul va găzdui ediția EMEA a Congresului Internațional „Women in Cement and Construction”, un eveniment global dedicat promovării diversității, echității și incluziunii în industriile cimentului și construcțiilor. Printre momentele de referință ale congresului se numără și o sesiune exclusivă de training pentru dezvoltarea abilităților de negociere, susținută de buzoianca Beatrice Bîldea-Ene, managing director Industry Link și CEO Expert123 Training. Sesiunea va aborda factori esențiali ce
Image Description

00:57

Suspans la Casa Albă. Progresiștii se bat încă pentru funcția de subprefect

Subprefectul liberal Vasile Dobre are toate șansele să mai rămână ceva timp la Casa Albă – chiar dacă are pregătite bagajele la ușă -, întrucât negocierile pentru numirea de reprezentanți ai guvernului în teritoriu din partea Uniunii Salvați România sunt suspendate din cauza conflictului USR-PSD, datorat atitudinii USR vizavi de funeraliile fostului președinte Ion Iliescu. Negocierile derulate până în prezent la centru indică în mod clar că prefectul Liliana Sbîrnea
Image Description

00:49

Ciolacu: România este dusă în urmă cu doi ani

Fostul premier și președinte al Partidului Social Democrat Marcel Ciolacu revine pe rețelele sociale cu o postare în care atrage atenția asupra creșterii inflației la 7,8 la sută, o situație despre care spune că „duce România în urmă cu doi ani”. „Inflația a explodat la 7,8 la sută, adică ne-am întors în urmă cu doi ani! Iar asta înseamnă reducerea puterii de cumpărare a populației, mai ales a celor cu
Image Description

00:23

Distribuitor buzoian de semințe, călcat de Consiliul Concurenței

Consiliul Concurenței a anunțat, marți, că a efectuat noi inspecții inopinate în cadrul investigației privind o posibilă înțelegere pe piața producției și comercializării semințelor de cultură și pe piața produselor pentru protecția culturilor din România. Companiile inspectate sunt Agrii Romania SRL, Agro-Est Muntenia SRL (cu sediul în Cioranca, comuna Movila Banului), Alcedo SRL, Ameropa Grains SA, Biochem SRL, Chemark ROM SRL, Kwizda Agro Romania SRL, Moldova Farming SRL și Plantagro-Com
Image Description

00:06

FOTO – BIAF / Buzoianul Theodor Tudose imortalizează despărțirea istorică de Black Sabbath

În cadrul Buzău International Arts Festival, fotograful Theodor Tudose aduce în fața publicului o colecție cu totul specială: „Back to the Beginning. Farewell to the Prince”. Vernisajul are loc luni, 18 august, de la ora 18. 30, și reunește imagini cu o încărcătură istorică și emoțională rar întâlnită, surprinse la ultimul concert Black Sabbath, desfășurat pe 5 iunie 2025, în orașul natal al trupei, Birmingham. Evenimentul a marcat și concertul
Image Description

Recente din Romania

-
-

01:43

- Gorj - Deputat de Gorj: Acest PSD joacă o negociere “meschină”

Ion Iordache a reacţionat după ce liderii Partidului Social-Democrat au decis, luni, ca formațiunea să rămână la guvernare, însă în anumite condiții. Social-democrații au cerut adoptarea unui pachet de eliminare a privilegiilor, care trebuie rezolvată înainte de discuţiile pentru cel de-al doilea pachet de măsuri de reducere a deficitului, dar și continuarea investițiilor prin programul Anghel Saligny. Președintele PNL Gorj, deputatul Ion Iordache, acuză că PSD joacă o negociere “meschină”.
Image Description

01:09

- Braila - Peste 500 de controale ale inspectorilor sanitari veterinari în luna iulie

• reprezentanții DSVSA Brăila au efectuat controale în trafic împreună cu reprezentanți ai IPJ și au verificat activitatea Circumscripțiilor Sanitare Veterinare Concesionate din județ • totodată, au desfășurat controale în ferme, în gospodării și în fondurile de vânătoare de pe raza județului Luna iulie a fost „lună de foc” și pentru reprezentanții Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Brăila, cu sute de controale efectuate și amenzi de zeci
Image Description

01:09

- Braila - „Tușe brăilene”. Vernisaj dedicat Zilelor Brăilei

• evenimentul va avea loc joi, 14 august, ora 17:00, la Galeria de Artă a Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Brăila • vor fi expuse lucrări de pictură, grafică, sculptură, ceramică şi textile realizate de artiști plastici reprezentativi Consiliul Judeţean Brăila, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Primăria Municipiului Brăila și Uniunea Artiștilor Plastici din România (UAPR) - Filiala Brăila organizează joi, 14 august, ora
Image Description

Reclame

-
-

Vremea

-
-
buzau WEATHER

Schimb valutar

-
-

Autor știre

-
-
Ion Ionescu

Redactie

-
-
Stiri de calitate din judetul buzau
mail: office@AiPath.ro

Acasa Recente Radio Judete