Studiul internațional asupra consumului de canabis evidențiază riscurile cognitive
Update cu 5 luni în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Maria Simionescu
Studiul internațional asupra consumului de canabis evidențiază riscurile cognitive
Un studiu internațional de amploare, dedicat consumului de canabis, a identificat o corelație alarmantă între utilizarea frecventă a acestuia și afectarea memoriei de lucru. Pe fundalul unei popularități crescute a canabisului, cercetătorii trag un semnal de alarmă în legătură cu riscurile cognitive asociate. Deși consumul de canabis este interzis în România, statisticile arată o creștere a utilizării și a confiscărilor de droguri.
Memoria de lucru este esențială pentru funcționarea cotidiană, fiind parte din abilitățile executive ale creierului. Spre deosebire de memoria pe termen scurt, care se referă la reamintirea unor informații temporare, memoria de lucru ne permite să gestionăm informațiile pe care le folosim activ în diverse activități. Această abilități sunt fundamentale pentru raționament, decizii informate și controlul comportamentului.
Cercetătorii de la instituții din Statele Unite și Canada au realizat o analiză pe un eșantion de 1.003 tineri adulți, comparând obiceiurile de consum de canabis auto-raportate cu modificările observate în activitatea cerebrală în timpul exercițiilor cognitive, conform Science Alert. Cu o dimensiune semnificativă a grupului studiat, acest demers este recunoscut ca fiind cel mai mare de acest fel realizat până în prezent, oferind perspective valoroase asupra efectelor canabisului asupra creierului.
Studiul a constatat că utilizarea excesivă și cea recentă de canabis se corelează cu o activitate cerebrală redusă atunci când subiecții îndeplineau sarcini care implicau memoria de lucru. În schimb, în alte teste care evaluau recompensele, emoțiile, abilitățile lingvistice și cele motorii, nu s-au observat diferențe notabile. Neurologul Joshua Gowin, de la University of Colorado Anschutz Medical Campus, a afirmat că au aplicat standarde riguroase pentru a asigura valabilitatea rezultatelor.
Zonele cerebrale studiate sunt cunoscute pentru densitatea lor mare de receptori CB1, care interacționează cu tetrahidrocanabinolul (THC), principalul compus activ din canabis. Studiul sugerează că, la utilizatorii frecvenți, sensibilitatea acestor receptori scade, ceea ce ar putea explica activitatea cerebrală redusă observată.
Gowin a avertizat utilizatorii frecvenți să fie precauți în legătură cu aceste descoperiri. Deși studiul a evidențiat această asociere, nu se cunosc încă mecanismele precise implicate sau permanența schimbărilor observate. Alți factori, precum vârsta sau starea generală de sănătate, pot influența această relație.
În România, canabisul rămâne cel mai confiscat drog la nivel național, conform Agenției Naționale Antidrog. Un raport recent a arătat tendințe alarmante, printre care faptul că vârsta medie de început a consumului de droguri ilicite este de 13 ani, iar pentru alcool și tutun este de 10 ani. Numai în 2022, 93,1% din cantitatea totală confiscată provenea din 164 de capturi importante. Cele mai mari cantități de canabis confiscate în România proveneau din Spania, Olanda, Polonia, Austria și Canada, fiind introduse în țară prin metode variate.
Gowin a subliniat importanța studiului efectelor canabisului asupra sănătății, având în vedere creșterea utilizării globale. Acest demers oferă o înțelegere atât a beneficiilor, cât și a riscurilor asociate consumului, permițându-le oamenilor să ia decizii conștiente cu privire la această substanță.
Pentru România, problema consumului de canabis nu este doar una de sănătate publică, ci și de securitate națională, având în vedere creșterea traficului și utilizarea tot mai răspândită, în special în rândul adolescenților și tinerilor.
