Teodor Paleologu atrage atenția asupra ignorării și nostalgiei periculoase după comunism
Update 1 lună în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Simona Stan
Scriitorul și politicianul Teodor Paleologu a discutat în studioul Digi24 despre fenomenul nostalgicilor după perioada comunistă. Acesta susține că lipsa de memorie și necunoașterea realităților comunismului nu pot fi scuze, mai ales în rândul tinerilor, unde ignorarea adevărului devine o problemă morală. Analiza sa subliniază totodată existența unei campanii coordonate de dezinformare, care promovează o imagine falsă a epocii Ceaușescu.
👉 Rolul dezinformării și manipulării în reapariția nostalgiei după comunism
Conform lui Teodor Paleologu, Uniunea Sovietică a pus bazele celui mai amplu și elaborat aparat de manipulare din istorie, iar acest sistem nu a dispărut după 1991. Scriitorul explică că, sub conducerea unui președinte rus fost KGB-ist, tehnicile de dezinformare continuă să funcționeze pe termen lung, exact conform „manualului KGB-ului de dezinformare și subversiune”.
El amintește că sunt numeroase conturi pe rețelele sociale care fac glorificări ale regimului Ceaușescu, fiind vorba despre o campanie susținută și coordonată. „Țin minte că am văzut aceeași oroare pe câteva zeci de pagini diferite. Era o poză cu Nicolae și Elena Ceaușescu și textul de dedesubt era următorul: dacă ar fi fost lăsați, ar fi făcut din România cea mai prosperă țară din lume. O aberație totală”, subliniază Paleologu, notând că astfel de falsuri găsesc mereu adepți din cauza comodității intelectuale.
👉 Ignoranța tinerilor și memoria comunismului, o problemă etică și socială
Paleologu diferențiază între nostalgia unor persoane vârstnice, care pot regreta o perioadă în care se simțeau în siguranță, și cea a tinerilor, care nu au trăit acea epocă. În cazul acestora din urmă, este vorba despre o „ignoranță vinovată” ce se manifestă prin credința că știu mai bine decât faptele. „Nu, nu poți să uiți oroarea comunismului. Așa ceva nu trebuie să se șteargă din amintirea noastră”, afirmă politicianul.
El povestește o discuție cu un tânăr care susținea că ar trebui un singur partid, „da, ca pe vremea lui Ceaușescu”. Cu răbdare, Paleologu îi descria dificultățile concrete ale vieții sub regim, cum ar fi lipsa hârtiei igienice sau cozile lungi și umilitoare pentru produse de bază, dar tânărul nu știa dacă să creadă aceste realități. Ignoranța acestuia este caracterizată ca fiind „sigură pe ea, arogantă și disprețuitoare”, iar în opinia scriitorului, este și vinovată moral.