Buzoianul Sebastian Dănuț Păle, medic specialist cardiolog, trage un semnal de alarmă cu privire la incidența tot mai mare a infarctului miocardic, inclusiv în rândul tinerilor, și subliniază importanța prevenției și a educației medicale. Medicul subliniază că oricine poate face infarct și că profilul de risc nu mai ține cont de vârstă. În anul 2024, Spitalul Județean Buzău a înregistrat aproximativ 600 de cazuri de sindroame coronariene acute dintr-un total de 1.400 de pacienți externați în secția de cardiologie. „La aproximativ 70 la sută dintre aceștia s-a confirmat diagnosticul de infarct miocardic acut”, a declarat medicul medicul în dialog cu purtătorul de cuvânt al Spitalului Județean de Urgență Buzău, Adriana Bunilă. El atenționează că „afecțiunile cardiovasculare rămân principala cauză de deces în România, deși multe dintre ele pot fi prevenite”. Dr. Păle afirmă că genetica joacă un rol important în apariția bolilor de inimă: „Da, există o predispoziție genetică pentru afecțiunile cardiovasculare. Istoricul familial, mutațiile genetice și tulburările ereditare ale tensiunii arteriale pot crește semnificativ riscul.” Cu toate acestea, el subliniază că un stil de viață sănătos poate contrabalansa influența negativă a factorilor genetici. „Cu toții putem fi predispuși să dezvoltăm infarct de miocard în timpul vieții”, spune cardiologul, explicând că există factori de risc nemodificabili (vârstă, sex, genetică) și factori modificabili precum fumatul, hipertensiunea, sedentarismul, diabetul sau stresul. Alarmant este că „și femeile sau persoanele tinere pot face infarct, mai ales dacă au factori de risc multipli”. Infarctul poate apărea în momente neașteptate, chiar în somn sau după mese copioase. Semnele clasice includ durere toracică severă, iradiere în brațul stâng, lipsă de aer, transpirații reci și greață. „Dacă durerea durează mai mult de 10-15 minute și nu se ameliorează, mergeți imediat la urgență. Nu așteptați să treacă de la sine!”, atrage atenția dr. Păle. „Fumatul precoce, alimentația nesănătoasă, stresul cronic și abuzul de substanțe sunt principalele cauze pentru care infarctul apare tot mai des la vârste fragede”, explică medicul. Acesta atrage atenția asupra unui fenomen alarmant: „Infarctul nu mai este o boală doar a vârstnicilor. Avem pacienți sub 30 de ani care suferă astfel de evenimente.” În opinia medicului, prevenția trebuie să fie o responsabilitate colectivă: „Pacientul este actorul principal, dar are nevoie de un sistem care să îl îndrume. Din păcate, prevenția în România este încă deficitară.” El recomandă controale regulate la medicul de familie, activitate fizică zilnică, renunțarea la fumat și o alimentație echilibrată. „Nu trebuie să doară inima ca să ajungi la medic – atunci când doare, poate fi prea târziu!” De asemenea, tratamentul infarctului include intervenții de urgență precum angioplastia și un regim medicamentos riguros pe termen lung. „Recuperarea cardiacă este obligatorie. Include exerciții fizice supravegheate, consiliere psihologică și monitorizare constantă. Tratamentul nu se oprește în spital”, subliniază dr. Păle.