Bogdan Mîndrescu, un influent secretar de stat în Ministerul Transporturilor, este favorit să preia conducerea Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB), care operează Aeroportul Otopeni și Aeroportul Băneasa, conform informațiilor Economedia. Buzoianul Mîndrescu a mai condus această instituție și și-a dat demisia după nereguli descoperite de Corpul de Control. În prezent, se află în plină desfășurare procedura de selecție a conducerii CNAB pentru următorii patru ani, printr-o procedură de selecție în baza ordonanței privind guvernanța corporativă, care are ca scop selecția de șefi profesioniști. Conform informațiilor Economedia, luni, 18 august, au avut loc interviurile cu candidații finaliști la șefia instituției. Intenția de a-l numi pe Bogdan Mîndrescu nu a fost încă oficializată la nivel de Consiliu de Administrație, potrivit surselor. Procedura este însă secretizată, numele candidaților fiind necunoscute chiar și pentru membrii Consiliului de Administrație care nu sunt membri în Comitetul de Nominalizare și Remunerare, spun sursele Economedia. Bogdan Mîndrescu este în prezent secretar de stat în Ministerul Transporturilor, după ce anterior a fost consilier al ministrului Fondurilor Europene, în mandatul lui Marcel Boloș. El a mai fost director general al CNAB în perioada 2017-2018, iar anterior a fost președinte și vicepreședinte al consiliului de administrație CNAB, director de cabinet și secretar de stat în Ministerul Transporturilor. Mîndrescu a mai fost membru al consiliului de administrație al Registrului Auto Român, dar și consultant la cabinetul președintelui al directorului general al Societății Române de Televiziune. În 2018, Mîndrescu, care avea atunci 28 de ani, şi-a dat demisia de la conducerea CNAB, după ce Corpul de control al premierului a descoperit o serie de nereguli, printre care lipsa investiţiilor, falsuri în înscrisuri şi remunerări ilegale. „Adevărul” scria atunci că Mîndrescu a fost susținut de către PSD Buzău. O lună mai târziu, Bogdan Mîndrescu a fost numit de Guvernul Dăncilă în Compania Naţională pentru Administrarea Porturilor Maritime, cu sprijinul șefului PSD Constanţa Felix Stroe, și acesta din urmă cu origini buzoiene. Mîndrescu a mai fost consultant în România pentru compania Inspur Shandong Group din China, controlată de Partidul Comunist Chinez, companie aflată pe lista neagră a SUA. În timp ce acorda consultanță companiei din China, Bogdan Mîndrescu era șeful de cabinet a lui Răzvan Cuc, în mandatul acestuia de la Transporturi, scrie „Newsweek România”. În CV-ul său, Mîndrescu menționa că asigura chinezilor „consiliere financiară în vederea deschiderii unei companii locale, subsidiară a companiei mamă, întocmirea unui business plan și a unui studiu de piață și alte analize cerute de companie”. În plus, el făcea demersuri din punct de vedere administrativ și logistic pentru a deschide subsidiara în România. Mîndrescu a absolvit Facultatea de Administrație și Afaceri de la Universitatea București (2009), apoi studii de Management în Dezvoltare Rurală și Agroturism la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (2011), un master de integrare și afaceri europene la Universitatea Dimitrie Cantemir (2011), Facultatea de Drept de la Universitatea Dimitrie Cantemir (2016), un master în management aeronautic (2016 – 2021) și Teologie Ortodoxă Pastorală, la Facultatea de Teologie de la Uni-versitatea Ovidius din Constanța (2023 – prezent). Dat fiind că Mîndrescu provine din pepiniera PSD Buzău, fieful lui Marcel Ciolacu, acesta a fost, de-a lungul timpului, eroul mai multor zvonuri. Printre acestea, și acela că ar exista o legătură de rudenie între cei doi, chestiune negată atât de Ciolacu, cât și de Mîndrescu. Și despre părinții lui Mîndrescu s-a spus că ar avea, la rândul lor legături politice: mama, Luminița Mîndrescu (fostă Cutaș), a condus un departament din Consiliul Județean Buzău, iar tatăl său, Adrian Mîndrescu, a fost director executiv al Societății Naționale de Radiocomunicații, care gestionează frecvențele radio și TV. Conform „Newsweek România”, „pe lista politică a familiei se numără și Sabin Cutaș, fostul europarlamentar din partidul lui Dan Voiculescu”. Cea mai mare lucrare de infrastructură aeroportuară din România Viitorul director general al CNAB va coordona cea mai mare lucrare de infrastructură aeroportuară din România, noul terminal al Aeroportului „Henri Coandă”, pentru care doar serviciile de proiectare costă 40 de milioane de euro. Compania Națională Aeroporturi București a lansat în aprilie licitația de proiectare a noului terminal. Principalul obiectiv al acestui proiect este realizarea unui nou terminal de pasageri cu toate facilitățile necesare, cu o suprafață de aproximativ 176.000 mp, care să acomodeze un trafic prognozat pentru anul 2040 de 30 milioane pasageri/an (traficul de pasageri la orele de vârf în noul terminal va putea ajunge la 6.500 de pasageri/oră). Viziunea CNAB pentru noua infrastructură este, conform companiei: aeroport individualizat la nivel internațional; aeroport smart prin utilizarea tehnologiilor moderne; aeroport eficient – fluxuri optime pentru pasageri, bagaje, aeronave, autovehicule, echipamente; siguranță și securitate prin utilizarea tehnologiilor avansate; experiența pasagerilor – spații confortabile, fluxuri intuitive, spații diverse pentru food & beverages, shopping, lounges; sustenabilitate și reziliență – soluții eficiente energetic, utilizarea de tehnologii verzi cu impact minim asupra mediului (de exemplu: reutilizarea apei de ploaie); soluții care să conducă la conceptul de „healthy building” (fluxuri pasageri, calitatea aerului, materialele utilizate, fără zgomot interior, cu lumină naturală, tehnologie digitală etc). „Terminalul va fi proiectat la nivelul celor mai înalte standarde aeroportuare pentru trafic Schengen – Non Schengen, cu zone generoase de Sosiri, Plecări și de tranzit sau transfer al pasagerilor”, transmite CNAB. Terminalul va fi realizat modular, ceea ce va permite punerea etapizată în exploatare. Facilitățile noului terminal: minimum 48 de standuri noi de parcare aeronave; minimum 20 de punți de îmbarcare; spații generoase pentru pasageri, sisteme moderne de benzi de bagaje (sosiri și plecări), echipamente de control de securitate, fluxuri separate pentru aprovizionare, sisteme pentru informarea pasagerilor, iluminare ambientală, acustică optimă, climatizare eficientă și semnalizare intuitivă, saloane de protocol pentru clienții companiilor aeriene, saloane VIP, zone diverse de comerț, toate dimensionate pentru a realiza ”IATA Optimum Level of Service”. Aeronavele vor dispune de noi căi de rulare moderne, pe o nouă infrastructură aeroportuară. Alte facilități care vor fi realizate: turn de control, remiză PSI, zone pentru handling, clădiri administrative, stații de transformare, stații de epurare a apelor, parcări auto pentru autovehiculele pasagerilor. Se va realiza inclusiv o rețea complexă de drumuri de acces în zonele de landside și airside, pentru asigurarea conexiunilor rutiere, cu drumuri și pasaje subterane, între Terminalul actual și viitorul Terminal. Terminalul va dispune de stații moderne de taxi și de transport public de călători, dar și de zone speciale pentru autocare, create pentru a evita congestiile de trafic. Noul terminal va fi conectat la infrastructura rutieră și la cea feroviară. Având în vedere complexitatea proiectului, proiectantul trebuie să utilizeze Building Information Modeling în procesul de proiectare.