Banca de Resurse Genetice Vegetale (BRGV) Buzău deţine o colecţie cu peste 1.000 de soiuri de vinete, cu fructe de la câteva zeci de grame până la peste un kilogram, cu forma asemănătoare cu cea a mingilor de handbal, perfect rotunde. România are posibilitatea de a deveni un exportator important, ţinând cont de importanţa legumelor în gastronomia internaţională. Potrivit BRGV, pătlăgelele vinete prezintă o importanţă economică deosebită în culturile gastronomice din întreaga lume. Se cultivă intensiv în regiunile asiatice, reprezentând 94 la sută din producţia mondială; în România, legumicultorii preferă culturile de tomate în detrimentul celor de vinete. Denumită şi „Regina legumelor”, vânăta are o valoare nutritivă caracterizată de un aport caloric redus şi un conţinut bogat şi divers de vitamine, minerale, antioxidanţi şi alţi compuşi bioactivi indispensabili bunei funcţionări a organismului uman. „Pătlăgeaua vânătă, o specie importantă, care deşi ar trebui să crească în cultură, avem de la an la an suprafeţe ceva mai mici, deşi poate fi cultivată cu succes atât în câmp, cât şi în spaţii protejate. Colecţia noastră este compusă din peste 1.000 de genotipuri de soiuri; la loc de cinste se află creaţiile vechi româneşti, valoroase, folosite pe scară largă, dar avem şi multe varietăţi străine pe care le-am adus. Avem diverse genotipuri care se disting prin forma, mărimea, tipul şi culoarea fructului, avem de la genotipuri cu fructul foarte mic, de 20 g, fructe verzi, mov, albe, roşii sau chiar tigrate. Avem plante foarte mici care pot fi cultivate în ghivece, ornamentale şi plante de talie mare, care pot depăşi 2 m înălţime, avem soiuri cu fructe care pot depăşi 4-6 kg pe plantă sau fructe care pot depăşi singure 1 kg. În sistemul tradiţional cultivatorii numeau vânăta , cea care iubeşte foarte mult apa”, a declarat pentru „Agerpres” directorul BRGV, Costel Vînătoru. Cele mai importante zone de cultură ale pătlăgelelor verzi sunt în sudul, sud-estul şi sud-vestul României. Spre deosebire de vinetele negre, pe care consumatorii le pot găsi cu uşurinţă în magazine şi în pieţe, BRGV a dezvoltat soiuri noi, unele dintre ele cu o cantitate mică de seminţe, ideale în gastronomie. „Am fost învăţaţi să apreciem vinetele negre, dar calitatea lor este dată de pulpă şi de cantitatea seminţelor. Încercăm să obţinem vinete cu seminţe puţine şi cu pulpa untoasă, iar soiurile noi obţinute arată că sunt net superioare în ceea ce priveşte gustul. Nu îşi schimbă culoarea la procesare, nu oxidează şi au un aspect plăcut. România ar putea deveni un exportator, ar putea fi o cultură de nişă, valoroasă, care ar putea aduce profit legumicultorilor. Bucătăria noastră a fost oarecum limitată în utilizarea acestei specii, însă în afară sunt multe preparate cu pătlăgele vinete. Avem vinete pretabile pentru tot felul de reţete, unele foarte subţiri şi lungi, ca un castravete lung, avem vinete rotunde, mini gogoşari le spunem noi, pentru că sunt uşor lobate, până în 20 de grame, vinete ca nişte prune albe, verzi şi roşii. Sunt unele perfect rotunde, ca nişte mingi de handbal, de peste 1 kg, de culoare indigo, albe sau mov”, a mai precizat Vînătoru. La nivelul instituţiei de cercetare au fost omologate trei soiuri, un hibrid, un soi cu fructul alb şi unul uşor verde, total diferite de soiurile cunoscute şi regăsite în comerţ. „Soiul Romaniţa, omologat în anul 2019, se remarcă prin faptul că este primul soi comercial de vinete albe, care este extrem de apreciat printre legumicultorii cu tradiţie din România. Aspectul comercial plăcut este conferit de culoarea albă şi luciul intens al fructelor. Pulpa este de culoare alb-unturie, cu o textură fină, ce devine cremoasă în timpul preparării termice. Soiul Iarina, omologat în anul 2021, se diferenţiază prin culoarea verde deschis a fructelor, dar şi prin forma cilindrică, uşor îngroşată spre vârf. Se remarcă prin aroma de nucă a fructelor, când sunt preparate termic. Genotipul care a prezentat interes, atât prin calităţile sale morfologice, cât şi prin rezistenţa la atacul principalilor agenţi patogeni şi stabilitate în descendenţă, este A RO 19 VER 22. Acesta se remarcă prin culoarea verde deschis deosebită a fructelor şi culoarea verde luminoasă a plantei”, prezintă într-o lucrare cercetătoarea Camelia Bratu, inginer doctorand la BRGV Buzău. Planul tematic al Băncii de Resurse Genetice Vegetale Buzău a inclus studierea genotipurilor de pătlăgele vinete, atât autohtone, cât şi nou-introduse din diferite zone ale lumii, în special din regiunea asiatică. Pe lângă dezvoltarea unei colecţii de germoplasmă cuprinzătoare pentru această specie, BRGV îşi propune diversificarea sortimentului de pătlăgele vinete existente pe piaţa din România prin obţinerea de noi soiuri şi hibrizi cu valoare agronomică ridicată şi indici de calitate superiori.
Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) trage un semnal de alarmă privind calitatea lucrărilor executate pe tronsonul Mizil-Pietroasele al Autostrăzii Moldovei (A7). Asocierea formată dintr-o firmă bulgară şi una românească, câştigătoare a contractului pentru cei 28,35 kilometri, a făcut pe şantier greşeli grave, de începător, care au dus la amânarea deschiderii circulaţiei, iniţial programată pentru octombrie 2024, susțin responsabilii CNAIR. Purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu, a
.
Industria cazinourilor online din România s-a dezvoltat spectaculos în ultimii ani, numai în 2024, piața românească de jocuri de noroc online a generând venituri de aproximativ 3 miliarde de euro, demonstrând o creștere semnificativă față de anii precedenți. În acest context competitiv, tehnologia inteligenței artificiale (AI) devine o componentă esențială în dezvoltarea platformelor de joc, influențând pozitiv experiența jucătorilor și securitatea operatorilor. În cele ce urmează, vom analiza modul în
.
Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) a anunțat pe pagina sa de LinkedIn un nou fond de 233,35 de milioane de euro pentru întreprinderi mici și mijlocii (IMM). La inițiativa Autorităților de Management pentru Programele Regionale Nord-Est, Sud-Est și București-Ilfov, BID va gestiona Fondul de Participare Regional pentru finanțarea IMM. Noul instrument combină împrumutul cu dobândă redusă cu o componentă de grant, fiind necesare și mai puține garanții aduse. Astfel,
.
Viteza internetului în România continuă să crească spectaculos, potrivit celui mai recent raport publicat de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM). În anul 2024, viteza medie de download pentru internetul fix la nivel național a ajuns la 446 Mbps, iar viteza medie de upload la 385 Mbps. În cazul internetului mobil, media vitezelor a fost de 58 Mbps la download și 17 Mbps la upload. Primii patru
.
AiPath Media este o sursă de știri de încredere, oferind informații de calitate pentru toate
judetele din Romania. Cu o echipă dedicată de jurnaliști experimentați, ne angajăm să aducem cititorilor
noștri o perspectivă cuprinzătoare asupra evenimentelor la nivel local și național.