Numărul femicidurilor în România continuă să crească, iar situația devine tot mai alarmantă, potrivit digi24.ro. În ultimele cinci luni, s-au înregistrat 25 de cazuri de femicid, printre care și cazul Teodorei, o tânără de 23 de ani ucisă de un bărbat. Experții susțin că problema nu constă în legislație, ci în modul în care aceasta este aplicată. Ei menționează faptul că autoritățile nu au urmărit profilul agresorului, deși semnale de alarmă existau, iar victimele nu beneficiază întotdeauna de sprijin adecvat.
Update cu 1 săptămână în urmă
Timp de citire: 6 minute
Articol scris de: Ion Ionescu
Numărul femicidurilor în România continuă să crească, iar situația devine tot mai alarmantă, potrivit digi24.ro. În ultimele cinci luni, s-au înregistrat 25 de cazuri de femicid, printre care și cazul Teodorei, o tânără de 23 de ani ucisă de un bărbat. Experții susțin că problema nu constă în legislație, ci în modul în care aceasta este aplicată. Ei menționează faptul că autoritățile nu au urmărit profilul agresorului, deși semnale de alarmă existau, iar victimele nu beneficiază întotdeauna de sprijin adecvat.
Cazul Teodorei a atras atenția din cauza faptului că, deși ea a reclamat în 2021 că era amenințată și hărțuită, dosarele legate de plângeri s-au disjuns și agresorul nu a fost trimis în judecată. În cadrul anchetei DIICOT, sustragerea datelor informatice și furtul de bani din conturile tinerei au fost clasate în 2022, pe motiv că fapta nu era de interes public, notează HotNews. Aproape de momentul crimei, agresorul, Robert Lupu, postase pe rețelele sociale un mesaj în care scria: „E doar o chestiune de timp”.
Avocata Giulia Crisan și specialista în drepturi de gen Andreea Braga, de la ONG-ul FILIA, explică că problema nu este legea în sine, ci modul în care autoritățile o implementează. Crisan subliniază că sistemul de protecție există, dar are lipsuri grave în ceea ce privește evaluarea riscului și intervențiile eficiente. Ea atrage atenția asupra lipsei de formare continuă a polițiștilor, procurorilor și judecătorilor pentru a reacționa adecvat în cazurile de violență domestică.
„Nu este o vina a victimei sau a legii, ci a sistemului, care nu reușește să anticipeze pericolul”, concluzionează Crisan. În același timp, Braga observă că există o disfuncționalitate în modul în care sistemul răspunde la semnalele de alarmă și că, uneori, victimele sunt neglijate sau tratate superficial.
Comentariile din mediul online sunt de-a dreptul șocante și arată lipsa de empatie a societății. Potrivit statisticilor oficiale, România se află pe locul patru în UE în clasamentul violenței împotriva femeilor în familie. În 2024, peste 13.000 de ordine de protecție au fost emise, iar în primele patru luni ale anului 2025, au fost înregistrate aproape 40.000 de cazuri de violență domestica, cu peste 3.700 de ordine de protecție provizorii.
Legislația actuală prevede posibilitatea obținerii unui ordin de protecție pentru orice act de violență, inclusiv pentru hărțuire online sau intimidare. Cu toate acestea, multe victime refuză să depună plângeri din cauza fricii, lipsei de informații sau neîncrederii în sistem. Specialistii subliniază necesitatea unei campanii naționale pentru informarea și educarea populației despre drepturile și mecanismele de protecție.
Un instrument important în sprijinul victimelor este sistemul de monitorizare electronică cu bratari. În prezent, în România, numărul de dispozitive utilizate este încă redus. Conform datelor oficiale, în primele patru luni ale anului 2025, au fost monitorizate 726 de persoane, iar statul a contractat achiziția a 15.000 de kituri de monitorizare, ce urmează să fie implementate național până la sfârșitul anului.
IPJ Ilfov menționează că, în cazul crimei din Cosmopolis, pe numele agresorului a fost emis în 2021 un ordin de protecție pe o perioadă de patru luni, însă acesta nu a fost încălcat. Totodată, se subliniază că aceste instrumente sunt eficiente dacă sunt folosite corect, și că e nevoie de o mai bună informare a victimelor despre posibilitatea de a le accesa și de a le utiliza.
„Este nevoie de o campanie de informare amplă pentru a crește încrederea victimelor în aceste măsuri și pentru a le face să știe că pot solicita ordin de protecție în siguranță”, afirmă Andreea Braga. În același timp, trebuie întărită implementarea sancțiunilor pentru încălcarea ordinelor, pentru a descuraja agresorii.
De altfel, autoritățile discută despre o posibilă nouă abordare legislativă pentru a îmbunătăți protecția victimelor, însă specialistii sunt de părere că mai întâi trebuie să se asigure o aplicare eficientă a legii existente, cu finanțare adecvată și servicii accesibile în toate zonele țării.
