Încă de la semnarea primelor contracte pentru proiectarea și, ulterior, construirea Autostrăzii Moldovei, politicienii din Uniunea Salvați România au avut de comentat în permanență pe diverse teme privind această arteră rutieră de maximă importanță pentru infrastructura de transport a României. Și nu direct, ci prin intermediul unor organizații non-guvernamentale pe care le controlează, în special prin Asociația Pro Infrastructură, dirijată din umbră de fostul ministru USR al Transporturilor Cătălin Drulă. Chiar și atunci când lucrările de construcție avansau – unele devansând chiar termenele contractuale – progresiștii vopsiți în oengiști răspândeau în spațiul public tot feluri de zvonuri și de povești atât de evident false, contrazise de realitățile de pe teren. Acum, când Uniunea Salvați România a fost cooptată în majoritatea care a dat guvernul condus de Ilie Bolojan, minciunile despre lucrările de infrastructură au căpătat o componentă „ministerială”. A făcut-o Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene – după o întâlnire oficială cu „șefa PNRR”, Celine Gauer – care a anunțat că anumite bucăți din Autostrada Moldovei și din Autostrada Unirii ar fi pierdut finanțarea din PNRR. (C.B.) În replică, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) a anunțat că România nu va pierde niciun ban din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru sectorul transporturilor, în ciuda informațiilor recente care au generat îngrijorare în rândul opiniei publice și al pasionaților de infrastructură. Reacția a venit în urma declarațiilor ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, care a confirmat excluderea unor proiecte de infrastructură rutieră și feroviară din PNRR. Lista proiectelor excluse din finanțare PNRR, publicată de MTI, include și proiecte deja finalizate, precum Autostrada A7, tronsoanele Dumbrava – Mizil și Buzău – Focșani, secțiunile Leghin – Moțca și Târgu Mureș – Miercurea Nirajului de pe Autostrada A8, lotul 1 al Autostrăzii Ploiești – Buzău (A7), traseul Nădășelu – Poarta Sălajului de pe Autostrada Transilvania (A3), loturile 1, 3 și 4 din tronsonul feroviar Arad – Timișoara – Caransebeș. Ministerul precizează că nu va fi returnată nicio sumă deja investită, estimată la 2,3 miliarde de euro, întrucât proiectele sunt fie deja finalizate, fie în stadiu avansat de execuție. Fondurile aferente acestora vor fi compensate din alte surse europene, cum ar fi Programul Transport 2021–2027, în baza unor înțelegeri cu Comisia Europeană. Potrivit MTI, România va continua să primească finanțare sută la sută prin PNRR pentru mai multe proiecte strategice de infrastructură rutieră (autostrada Moldovei, tronsoanele Focșani – Pașcani, și autostrada Lugoj – Deva, tunelurile de la Margina – Holdea) și feroviară (toate cele patru loturi ale tronsonului Cluj – Episcopia Bihor și un lot din tronsonul Arad – Timișoara – Caransebeș, secțiunea Lugoj – Timișoara). Ministerul Transporturilor a ținut să sublinieze că modificările din PNRR nu sunt cauzate de erori administrative sau de slaba gestionare a proiectelor, ci de factori externi, precum creșterea prețurilor la materialele de construcții, energie și carburanți și neconcordanțe între sistemele de achiziții publice ale UE (JOUE) și cel național (SICAP), în special privind publicarea anumitor erate. Aceste ajustări financiare vor fi acoperite în baza Ordonanței de Urgență nr. 64/2022, care prevede mecanisme de compensare prin alte fonduri europene. Ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, a reiterat angajamentul Guvernului față de marile proiecte de infrastructură: „Proiectele importante pentru România merg mai departe, cu finanțare europeană. Deciziile luate în dialog cu Comisia Europeană asigură predictibilitate și continuitate în investițiile din infrastructură, iar românii vor beneficia de ele, fără povara unei cofinanțări din bugetul național.” Ulterior, ministrul Dragoș Pîslaru și-a nuanțat declarațiile anterioare, precizând că proiectele nu au fost eliminate din cauza lipsei progresului fizic, ci mai degrabă din cauza dificultăților din procesul de achiziții. Potrivit acestuia, în unele cazuri, s-a decis „reducerea ambiției, a numărului de kilometri”. Ministerul promite că toate proiectele excluse din PNRR vor continua să fie implementate fără întreruperi majore, prin surse alternative de finanțare. De asemenea, lista completă a investițiilor excluse urmează să fie oficializată printr-un memorandum. România nu pierde fonduri PNRR pentru transporturi, ci doar își adaptează calendarul și sursele de finanțare pentru a ține pasul cu realitățile economice și tehnice. Proiectele de infrastructură rămân o prioritate națională, iar guvernul promite continuitate în investiții și protejarea interesului public. Precizările lui Dragoș Pîslaru vin după ce mai mulți lideri PSD l-au acuzat de fake news în legătură cu anunțul referitor la bucăți din Autostrada Moldovei și Autostrada Unirii, care ar fi pierdut finanțarea din PNRR. Marius Budăi, fost ministru al Muncii și actual vicepreședinte PSD, a scris pe Facebook că „observă o lejeritate debordantă la ministrul Pîslaru atunci când vorbește de două proiecte atât de importante”. Acesta spune că nu poate accepta ideea ca aceste segmente să fie scoase din finanțarea PNRR. Pe Facebook a reacționat și Gheorghe Șoldan, vicepreședinte PSD, care scrie că „fake news-ul zilei vine de la ministrul Pîslaru”, care „a fost afectat de caniculă”. Social-democratul precizează că „toate șantierele de pe autostrăzile A7 și A8 merg mai departe”. Cea mai virulentă reacție la adresa ministrului „complet deconectat de realitate” a venit din partea președintelui organizației județene a Partidului Social Democrat, deputatul Romeo Lungu. Acesta a postat pe Facebook un text prin care dă asigurări buzoienilor că proiectul Autostrăzii Moldovei merge mai departe. „Un ministru deconectat de realitate anunță care nu există. Autostrada Moldovei merge mai departe, iar Buzăul nu pierde nimic – dimpotrivă! Avem în fruntea Ministerului Investițiilor un ministru complet deconectat de realitate, care face declarații panicarde, fără legătură cu faptele. Dragoș Pîslaru, fost exponent al unei guvernări zero în materie de infrastructură, lansează acum în spațiul public ideea că s-ar fi pierdut finanțarea prin PNRR pentru tronsoane din Autostrada Moldovei și Autostrada Unirii. Fals. Grav și iresponsabil. Ca deputat ales să reprezinte județul Buzău, mă simt obligat să intervin. Buzăul este direct beneficiar al Autostrăzii Moldovei, iar oamenii din acest județ merită adevărul: toate șantierele sunt active, lucrările continuă, graficul este respectat, iar investițiile nu se opresc. Nicio licitație nu se anulează. Niciun contract nu se suspendă. Toate șantierele continuă conform contractelor și graficelor asumate. Nicio licitație nu se reia, niciun proiect nu se suspendă. Autostrada Moldovei – A7 – se construiește, și nimic nu va sta în calea acestei investiții strategice. Adevărul este simplu: nu vorbim despre o pierdere de fonduri, ci despre o schimbare a sursei de finanțare. În loc să folosim împrumuturi din PNRR – cu cofinanțare de până la 60 la sută – anumite tronsoane vor fi acoperite din fonduri de coeziune, adică granturi nerambursabile. Cu alte cuvinte, România nu doar că nu pierde bani, dar iese financiar mai bine. Mai puțină presiune pe bugetul național, costuri mai mici, aceeași infrastructură livrată. Ce face domnul Pîslaru este o deformare periculoasă a realității. În loc să susțină proiectele majore ale țării, lansează mesaje de criză care nu au nicio acoperire. Este complet inacceptabil ca un membru al guvernului să afecteze încrederea în investițiile strategice doar pentru a obține capital politic de moment. România are nevoie de autostrăzi, nu de spectacol. Moldova are nevoie de dezvoltare, nu de promisiuni reluate. Iar Buzăul are nevoie de continuarea investițiilor care schimbă profilul economic al întregii regiuni.
La finalul unei săptămâni în care a încercat să explice resorturile care l-au transformat dintr-un om plin de recunoștință și susținător al fostului lider PSD și premier Marcel Ciolacu în singurul critic zgomotos din interiorul Partidului Social Democrat al acestuia din urmă, primarul municipiului Buzău, Constantin Toma, și-a reglat tirul către conducerea centrală a formațiunii politice din care susține că dorește să facă parte și de acum încolo. Astfel, el
.
Premierul Ilie Bolojan, singurul candidat pentru funcţia de preşedinte al Partidului Naţional Liberal (PNL) a fost ales în această funcţie, sâmbătă, la Congresul formaţiunii. Cătălin Predoiu, Adrian Veştea, Nicoleta Pauliuc şi Ciprian Ciucu au fost aleşi prim-vicepreşedinţi. Premierul Ilie Bolojan a obţinut mandatul de preşedinte al Partidului Naţional Liberal, în urma votului exprimat de delegaţii formaţiunii, din ţară, reunţi la Congresul extraordinar al partidului, sâmbătă, 12 iulie, la Palatul Parlamentului,
.
Premierul Ilie Bolojan va fi ales astăzi preşedinte al PNL cu puteri depline, după câteva luni de interimat. În timp ce Bolojan candidează singur la şefia partidului, pentru cele patru posturi de prim-vicepreşedinte se luptă nu mai puţin de zece lideri PNL, aceasta fiind miza principală a Congresului. De asemenea, pentru funcţia de secretar general al partidului sunt vehiculate două nume: Mircea Abrudean, preşedintele Senatului, şi Dan Motreanu, liderul organizaţiei
.
Partidul Naţional Liberal organizează, sâmbătă, Congresul Extraordinar, pentru alegerea noii echipe de conducere la nivel naţional. Congresul se va desfăşura la Palatul Parlamentului, în prezenţa a 1200 de delegaţi. Ilie Bolojan este singurul candidat la funcţia de preşedinte, iar zece candidaţi s-au înscris pentru cele patru poziții de prim-vicepreşedinte: Valeriu Iftime, Adrian Veştea, Florin Roman, Alin Tişe, Nicoleta Pauliuc, Ioan Popa, Dan Motreanu, Ciprian Ciucu, Mircea Minea şi Cătălin Predoiu.
.
AiPath Media este o sursă de știri de încredere, oferind informații de calitate pentru toate
judetele din Romania. Cu o echipă dedicată de jurnaliști experimentați, ne angajăm să aducem cititorilor
noștri o perspectivă cuprinzătoare asupra evenimentelor la nivel local și național.