Primarul Constantin Toma s-a lansat, vineri, într-un nou atac la adresa fostului premier și președinte al Partidului Social Democrat Marcel Ciolacu, susținând, într-o intervenție la Radio France Internationale, că acesta din urmă „are o mare vină” pentru situația economică a țării. El își critică și colegii de partid și spune că „PSD este liniştit, aşteaptă să-şi rupă gâtul primul-ministru”. Despre măsurile decise de Guvernul Bolojan, liderul PSD spune că acestea au fost necesare. „Aceste măsuri sunt necesare. Bineînţeles că vor afecta pe toată lumea şi TVA-ul şi, indirect, consumul (…) dar această măsură părerea mea e că a fost luată pentru a creşte încrederea partenerilor finanţatori şi a Comisiei Europene (…) Dar dacă nu vor fi dublate de măsuri luate în economie, în sensul în care să dezvoltăm, să aducem investitori noi, cei care sunt deja în România să capete încredere şi să-şi dezvolte afacerile, nu ne va fi bine”, a declarat primarul despre pachetul cu măsuri fiscale anunțate de Ilie Bolojan. Primarul Toma spune că este critic cu partidul din care face parte „pentru că a luat cele mai proaste măsuri în ultimii doi ani, legat de zona bugetară și acum ei susțin că ”: „PSD este liniştit, aşteaptă să-şi rupă gâtul primul-ministru. Ce să vă spun, eu sunt critic acum cu partidul meu, pentru că a luat cele mai proaste măsuri în ultimii doi ani, legat de zona bugetară şi acum ei susţin că domnule, noi n-am făcut nimic, că de fapt, a venit aşa, de la Sfântul Duh situaţia asta peste noi ”, spune el. Ca reacție la mesajul postat miercuri, pe Facebook, de Marcel Ciolacu, care a spus că România nu se află într-un colaps economic, primarul Toma îl învinuiește chiar pe fostul premier: „Am citit şi eu o declaraţie a lui Marcel Ciolacu, care din păcate, el nu recunoaşte nimic. Domnule, hai să fim responsabili, ai o mare vină, Marcel Ciolacu, în această situație”. În total dezacord cu opinia primarului Toma, Partidul Social Democrat respinge invocarea aşa-zisei „grele moşteniri” lăsată de guvernarea precedentă şi anunţă că va propune Coaliţiei, în perioada următoare, o serie de măsuri consistente pentru o tăiere drastică a privilegiilor şi sinecurilor, precizând că trebuie acţionat de sus în jos. PSD acuză că în momentul intrării la guvernare, la finalul anului 2021, deficitul bugetar era de 7,1 la sută din PIB (după 9,2 la sută în 2020), ca urmare a dezastrului economic şi a dobânzilor împovărătoare la împrumuturile iresponsabile din timpul guvernărilor de dreapta, când datoria publică a crescut cu peste 13 la sută din PIB. „Din cauza acelor împrumuturi dobânzile plătite ulterior de guvern au crescut cu 61 la sută, de la 18 miliarde în 2021, la 29 de miliarde în 2022, ceea ce a pus o presiune enormă pe deficitul bugetar. Jumătate din împrumuturile din guvernarea PSD-PNL au fost folosite pentru a rostogoli datoriile făcute anterior. Totodată, trebuie amintit că preluarea conducerii guvernului de către PSD a avut loc în contextul grevei generale din Învăţământ şi pe fondul unor presiuni sindicale multiple pentru acordarea de beneficii şi de majorări salariale. Atunci presiunile veneau din partea aceloraşi sindicate care azi contestă măsurile de austeritate”, menţionează PSD. PSD mai arată că, în pofida acestor dificultăţi, guvernul condus de PSD a reuşit să asigure o gestionare responsabilă a economiei, iar banii împrumutaţi în această perioadă au fost folosiţi pentru dezvoltarea României şi în beneficiul cetăţenilor: ”Investiţiile publice s-au dublat ajungând anul trecut la un nivel record de 120 de miliarde de lei, adică aproape 80 la sută din deficitul bugetar din 2024 şi mai mari decât deficitul bugetar primar de 116 miliarde lei, înregistrat în anul 2024. Cu aceşti bani s-au construit autostrăzi şi căi ferate într-un ritm record, s-a început construcţia celor mai mari spitale din România, şi s-au susţinut cele mai mari investiţii pentru dezvoltarea comunităţilor locale”, afirmă social-democraţii. În comunicat se menţionează că, în pofida constrângerilor din PNRR Guvernul condus de PSD a protejat mediul de afaceri şi a încurajat investiţiile private întorcând în economie, prin scheme de ajutor, subvenţii şi garanţii, de trei ori mai mult decât în perioada 2020-2021. PIB-ul României a crescut cu aproape 50 la sută, salariile s-au majorat, inclusiv în mediul privat, iar puterea de cumpărare din România a egalat-o pe cea din Polonia şi a depăşit-o pe cea din Ungaria, Slovacia, Croaţia, Grecia, Bulgaria şi Letonia. PSD anunţă că va propune în Coaliţie, în perioada următoare, o serie de măsuri consistente care va cuprinde o tăiere drastică a privilegiilor şi sinecurilor. „Trebuie acţionat de sus în jos, dacă vrem să trecem cu bine peste această perioadă dificilă pentru economia României”, mai precizează PSD. „Frica de – motiv pentru austeritate oarbă?! Cine profită, de fapt, de panica indusă populației și firmelor românești? Am plătit prețul politic pentru greșelile mele. Am făcut un pas în spate, convins că, după un an super-electoral, care s-a prelungit nepermis de mult, România are nevoie de noi lideri. Decidenți care, încărcați cu energie și credibilitate, să poată continua traiectoria de dezvoltare a țării. Aud, însă, tot mai des în ultima perioadă acuzații dure și teorii alarmiste despre așa-zisul «dezastru economic» în care am lăsat România. Unii văd că îmi fac și plângeri penale de un ridicol fără margini, fără să știe că execuțiile bugetare sunt publice și oricine poate verifica foarte simplu cum au fost cheltuiți banii publici. Dar dacă trebuie să fac și pușcărie ca să avem, după 30 de ani, Autostrada Moldovei, atunci accept fără regrete”, a scris, joi, pe Facebook, Marcel Ciolacu. El a insistat că reforma fiscală este parte a angajamentelor luate de fosta guvernare de dreapta prin PNRR. „Totuși, am avut cel mai mare deficit din Uniunea Europeană anul trecut. Am cheltuit <în neștire> 65 de miliarde de lei din Fondul de rezervă. Pentru pile, amante, sinecuri. Ați auzit deja asta. Dar oare este adevărat?! Adevărul este că anul trecut NU s-a făcut nicio rectificare bugetară. La propunerea ministrului de Finanțe, am acceptat să nu facem acest lucru tocmai pentru că presiunile anului electoral ar fi riscat o explozie și mai mare a cheltuielilor publice. Acesta este motivul pentru care banii au fost alocați direct prin Fondul de rezervă, nu prin rectificări”, a mai susținut fostul șef al guvernului.