Adolescenții și tinerii din generația Z manifestă un nivel ridicat de anxietate privind viitorul, iar îngrijorările lor depășesc cadrul școlar, afectând sănătatea mintală și calitatea vieții. Potrivit unui raport al organizației australiene ReachOut, citat de %source%, accesul la locuințe, stabilitatea economică și presiunea socială amplifică această stare de nesiguranță, o realitate confirmată și de studii recente realizate în România.
👉 Raportul ReachOut evidențiază amploarea anxietății în rândul tinerilor
Raportul „Navigating the unknown: How stress about the future is impacting young people’s mental health”, realizat pe un eșantion de 667 de tineri cu vârste între 16 și 25 de ani, arată că 75% dintre respondenți se simt îngrijorați sau stresați atunci când se gândesc la viitor, iar 83% recunosc că acest stres le afectează sănătatea mintală într-un mod semnificativ. Doar 1 din 6 tineri menționează că se simte frecvent optimist cu privire la ceea ce îi așteaptă.
În rândul celor mai tineri, stresul manifestat în legătură cu viitorul se traduce prin dificultăți în somn, probleme de concentrare, lipsă de motivație și iritabilitate. Presiunea socială, evoluția tehnologică rapidă și utilizarea frecventă a social media amplifică aceste tensiuni psihice.
👉 Studiile din România confirmă anxietatea și nesiguranța tinerilor
Un sondaj efectuat în octombrie 2025 pe un eșantion de 1.102 tineri din generația Z arată că aproximativ 60% dintre aceștia simt anxietate și nesiguranță când se gândesc la propriul viitor. Îngrijorările principale includ situația financiară personală, perspectivele economice, presiunea socială și temerile legate de sănătate.
În același studiu, doar 17,2% dintre respondenți declară că privesc viitorul cu optimism. Aceste date indică o stare de neliniște amplificată și în România, confirmând tendințele globale semnalate de ReachOut.
În fața acestor provocări, părinții nu trebuie să încerce să elimine anxietatea, ci să îi susțină pe adolescenți să o gestioneze într-un mod sănătos. Un pas important este ascultarea activă, care transmite adolescentului validarea sentimentelor sale, reducând anxietatea prin acceptare fără judecată. Datele Gallup arată că tinerii preferă să fie înțeleși înainte de a primi soluții imediate.
Pe lângă ascultare, este util ca părinții să normalizeze anxietatea legată de viitor și să construiască împreună cu tinerii o atitudine optimistă. Împărtășirea experiențelor personale de nesiguranță și eforturile de depășire a acestora ajută la transformarea obstacolelor în oportunități de creștere. Totodată, stabilirea de obiective mici și realistice poate crea tinerilor un sentiment de control și competență, diminuând astfel incertitudinea.
Părinții pot modela strategii sănătoase de gestionare a stresului, cum ar fi menținerea unor rutine regulate de somn, activitate fizică și pauze de la ecrane. Acest comportament oferă un exemplu concret de reglare emoțională și ajută la diminuarea anxietății generale.
Totodată, sprijinul parental eficient înseamnă găsirea unui echilibru între asistență și autonomia tinerilor. Oferindu-le libertate în limite sigure, adolescenții pot învăța să ia decizii și să își asume responsabilități, dezvoltând astfel reziliență și încredere în propriile abilități. Astfel, anxietatea devine un catalizator pentru creștere personală, rezultat al unui spațiu sigur pentru dialog și explorare.
