Un număr tot mai mare de tineri constată cu sinceritate că se simt „bătrâni” înainte de a împlini 30 de ani. Acest fenomen, denumit „îmbătrânire subiectivă”, reflectă o realitate psihologică și socială tot mai frecventă, potrivit ziaruldeiasi.ro.
👉 Sensul psihologic al îmbătrânirii subiective
Psihologul Cristian Grigore de la Institutul de Psihiatrie „Socola” observă că acest sentiment nu este doar o figură de stilă, ci o stare mentală complexă. „Tinerețea psihologică este asociată cu energie, curiozitate, dorință de explorare și relații vii, în timp ce «bătrânețea» apare atunci când viața devine lipsită de sens sau de perspectivă”, afirmă el.
Printre principalii factori care contribuie la această percepție se numără izolarea socială. Aceasta generează o rutină apăsătoare care face ca timpul să pară mai lung și mai obositor. De asemenea, îmbătrânirea subiectivă poate fi un simptom al depresiei, care poate îngreuna starea de spirit. „Depresia nu înseamnă doar tristețe. Ea vine cu o pierdere a vitalității, cu scăderea gradului de plăcere, lipsă de sens și o viziune sumbră asupra viitorului”, adaugă Grigore.
👉 Condițiile sociale și consecințele asupra tinereții
Unii tineri care par plini de viață pot experimenta epuizarea emoțională rapidă. „Deși par «plini de viață», acești oameni ajung adesea epuizați emoțional. Și oboseala profundă este interpretată de minte ca semn de îmbătrânire”, subliniază psihologul. Analizând și istoricul personal, se observă că mulți dintre cei care se simt „bătrâni” nu au avut o copilărie relaxată, iar burnout-ul afectează din ce în ce mai mulți tineri aflați la început de carieră.
Sociologul Nicu Gavriluță, profesor la Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice din cadrul UAIC, arată că stilurile de viață moderne, caracterizate prin consumul rapid de experiențe, contribuie la îmbătrânirea subiectivă. „Tinerii ajung în situația de a trăi și de a trece printr-o gamă variată de experiențe care îi consumă mental și emoțional, fără să ofere un sens profund vieții”, concluzionează el.
