Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, Marius Voineag (foto), a semnat un ordin prin care Serviciul teritorial DNA Ploiești a fost desființat, fiind înlocuit de Biroul Teritorial Ploiești, care va funcționa în cadrul Serviciului Teritorial Pitești. Potrivit noilor dispoziții, procurorii Biroului Teritorial Ploiești vor asigura reprezentarea în fața instanțelor pentru județele Dâmbovița, Prahova și Buzău. Dosarele din județul Dâmbovița vor fi preluate de Serviciul Teritorial Pitești, iar dosarele anticorupție din județele Buzău și Prahova vor fi gestionate de către DNA central. Astfel, dispare DNA Ploiești, unitate care a anchetat numeroase dosare intens mediatizate, motiv de critici neîntemeiate din partea criticilor luptei anticorupție. „Ploiești, Prahova, România, în general ca țară este o oază de pace, liniște, libertate, corectitudine. Aici nu există corupție în sensul că a fost eradicată. De altfel clădirea în care funcționa, aparținea unei unități militare, situație în care nu valora aproape nimic pe piața imobiliară, astfel încât nu putea face obiectul unei tranzacții profitabile”, a declarat fostul procuror anticorupție Mircea Negulescu pentru PRESShub.ro În replică, șeful DNA, Marius Voineag, a explicat că decizia nu reprezintă o desființare a DNA Ploiești, ci o reorganizare a serviciului teritorial. „Acolo, de ani de zile, nu funcționau lucrurile. Procurorul pe care l-am trimis s-a pensionat imediat când a văzut ce e acolo. Oamenii nu vor să meargă la Ploiești. A fost reorganizare, cum a fost și la Târgu Mureș. Acolo unde s-au făcut reorganizări, lucrurile au funcționat. Cum a fost la Constanța, de exemplu”, a declarat Voineag. Structura DNA de la Ploiești, înființată în perioada conducerii Laurei Codruța Kovesi, a fost coordonată de procurorii Lucian Onea și Mircea Neguescu. În decursul mai multor ani, aceștia au instrumentat dosare importante, vizând politicieni, magistrați, funcționari și oameni de afaceri, cazuri care au captat atenția publicului și au condus la condamnări semnificative, fiind denumită „unitatea de elită” a DNA. În același timp, au apărut acuzații serioase legate de metodele folosite. Cei doi magistrați, ulterior porecliți „paraditorii de la Ploiești”, au fost acuzați că ar fi fabricat dosare prin presiuni asupra martorilor, amenințări, șantaj și denunțuri false, iar unele cauze ar fi fost inițiate fie în interes personal, fie pentru a servi anumite interese.