„Legea David” pune presiune pe administrațiile locale și mărește doza de responsabilitate la nivelul decidenților locali, începând cu primarii, membrii consiliilor de administrație din școli, pentru că elementul de referință este reprezentat de generațiile de copii și elevi, pentru care procesul de educație nu poate fi reluat ad-hoc, la finalul unei perioade de recesiune, așa cum, spre exemplu, se încearcă să fie soluționată problema continuării lucrărilor pe șantierele deschise prin Programul Național Anghel Saligny. Claudiu Constantin, primarul comunei Lopătari este primul dintre șefii de administrații publice din zona rurală a județului care contestă eficiența măsurilor ce ar trebui aplicate cu începerea noului an școlar, prezentând structura și modul în care sistemul local de învățământ poate rămâne funcțional și, mai ales, accesibil tuturor copiilor din zonă. Pe de altă parte, o multitudine de probleme generate de lipsa investițiilor publice, comparativ cu alte zone ale județului, îl determină pe primarul Claudiu Constantin să atragă atenția structurilor județene că, la Lopătari, „Legea David” ar trebui să fie aplicată în termeni de excepție. Contactată de OPINIA, Daniela Palcău, inspector general al Inspectoratului Școlar Județean Buzău, spune că, de altfel, a primit mai multe memorii, între care și unul de la Lopătari, toate aceste întâmpinări urmând să fie analizate în cadrul unei comisii la nivel de instituție, context în care vor fi identificate soluții punctuale. Mai mult, Palcău a reiterat faptul că, la Lopătari, sistemul local de învățământ a funcționat și până acum în condiții organizatorice de excepție, și, de aceea, nu exclude ca o soluție finală să fie obținută de la structurile superioare. „Această perioadă este critică pentru viitorul învățământului în general, dar în mod special pentru cel din comuna Lopătari. Noile reglementări afectează negativ educația copiilor noștri, în contextul în care presiunea pe transportul școlar și bugetul destinat întreținerii și funcționării microbuzelor este deja la nivelul maxim. Împreună cu colegii din Consiliul de Administrație de la Liceul Tehnologic, am transmis către Inspectoratul Școlar Județean Buzău și Ministerul Educației un memoriu detaliat prin care am propus un plan de școlarizare adaptat la realitățile demografice, în acord cu noile reglementări legale, dar care să și asigure echilibrului fragil al organizării sistemului de învățământ din comuna Lopătari. Printr-o schemă de simultan pentru învățământul primar adaptată și o reorganizare a transportului școlar la nivel de comună, ne dorim pentru noul an școlar menținerea activității grădinițelor, evitarea supraîncărcării cadrelor didactice din învățământul primar și ținerea sub control a bugetului alocat activității din învățământul local. Lopătari nu este ca nicio altă comună din județul Buzău. Avem 11 sate și cătune răsfirate în zone de munte, din care multe nu beneficiază de transport public județean de peste 7 ani. Drumurile comunale însumează peste 300 km – toate nemodernizate din lipsa fondurilor. Legătura de 60 km cu municipiul Buzău pe DJ 203K este dificilă și adesea în risc de întrerupere în zona Săreni. Transportul școlar se face cu doar două microbuze destul de vechi, care deja consumă resurse enorme pentru a fi ținute pe linia de plutire. Un șofer al Primăriei și unul al școlii s-au pensionat, ceea ce face extinderea transportului școlar imposibilă. Avem frecvent prezența ursului brun în satele comunei, lucru care înseamnă o mare provocare pentru deplasarea elevilor la școli. Aplicarea regulilor de comasare ar însemna, practic, îngrădirea dreptului la educație pentru copiii noștri, lucru pe care în calitate de Primar al comunei nu-l pot accepta. Școlile din Terca, Luncile sau Ploștina nu sunt doar clădiri unde se predă. Ele sunt inima satelor noastre – locuri unde s-au format generații și unde se păstrează coeziunea comunității, unde copiii capătă încredere și unde părinții găsesc sprijin. Închiderea lor pe repede înainte ar însemna ruperea acestei legături vitale și creșterea riscului de abandon școlar, în contextul în care învățământul în zona rurală se face cu mult mai multă greutate față de cel din zona urbană. Economiile invocate prin comasare ar fi iluzorii – cheltuielile suplimentare cu transportul școlar ar depăși cu mult orice eficiență birocratică dispusă . Am încrederea că Inspectoratul Școlar Județean Buzău va fi un susținător al învățământului lopătărean și va aproba rețeaua școlară propusă de noi, cei care locuim, ne creștem și ne educăm copiii aici în comună. Avem condiții și echipamente din ce în ce mai bune în Lopătari, dar și cadre didactice dedicate care au demarat programe educaționale cu rezultate – inclusiv proiecte Erasmus+, activități remediale și ateliere de logopedie pentru elevii vulnerabili. Școala nu este doar o chestiune de cifre și tabele. Este o decizie de viață și de viitor pentru peste 300 de copii ai comunei noastre.