270 de deputați din cei 331 din Parlamentul României primesc bani pentru chirie în Capitală. Unii dintre ei au însă proprietăți în București sau în Ilfov, alții le-au vândut înainte de a intra în funcție. Unii au fost aleși chiar pe listele de la București sau Ilfov. Conform legii, primesc bani de cazare în Capitală toți aleșii care nu au domiciliul înregistrat în București sau în județul Ilfov. Suma variază în funcție de poziția pe care o ocupă parlamentarul. Suma pentru chirie echivalează cu 50 la sută din indemnizația brută pe lună la care este îndrituit respectivul deputat sau senator. Proporțional, înseamnă că un parlamentar care ocupă o funcție mai înaltă primește o sumă mai mare pentru închirierea unei locuințe. De asemenea, legea le permite parlamentarilor să dețină oricâte proprietăți în București sau Ilfov, dar, pentru a primi chirie, ei nu trebuie să aibă domiciliul în niciuna dintre proprietățile respective. Din cei 270 de deputați care primesc bani pentru chirie în Capitală, 20 au proprietăți chiar în București sau Ilfov. Unii sunt chiar prosperi oameni de afaceri în domeniile imobiliare. Cu toate acestea, iau în continuare bani de la stat pentru chirie. Indemnizație: Se adaugă: „Europa Liberă” a analizat toate declarațiile de avere de pe site-ul Camerei Deputaților și a prezentat lista cu deputații care primesc bani de chirie, dar au și proprietăți în București sau Ilfov. La Partidul Social Democrat, care numără 91 de deputați, este vorba despre șase persoane care au proprietăți în București sau jud. Ilfov și primesc de la stat și bani de chirie: Adrian Câciu, Vlad-Florentin Drînceanu, Mirela-Florența Matichescu, George-Adrian Popa, Ştefan-Ovidiu Popa și Mihai-Viorel Fifor. Li se adaugă Grațiela-Leocadia Gavrilescu, aleasă și ea pe listele PSD, dar din partea Partidului Umanist Social Liberal. Alianța pentru Unirea Românilor, cu 62 de deputați, are un număr egal de parlamentari cu PSD care încasează bani de chirie, deși au proprietăți în București sau în apropierea Capitalei. Pe lista AUR a celor care primesc bani pentru casele în care locuiesc sunt: Ștefăniță Avrămescu, Florin-Eugen Cîrligea, Mugur Mihăescu, Silviu-Florin Oancea, Dumitru Tilea, Florin Bogdan Velcescu. Tot de la AUR este și deputata Gianina Șerban, al cărei soț are afaceri imobiliare în județul Ilfov. Doi parlamentari în aceeași situație fac parte din Partidul Național Liberal (Florin-Claudiu Roman și George Șerban Cătălin) și câte un parlamentar din Partidul Oamenilor Tineri (Dumitrița Albu), SOS România (Mariana Vârgă) și Uniunea Salvați România (George Gima). Pe această listă a rușinii apare și Ștefăniță Avrămescu, buzoian de origine, deputat de Prahova din partea AUR. Conform CV-ului publicat pe site-ul Camerei Deputaților, a acumulat experiență profesională importantă înainte de a intra în Parlament. A fost consultant în comunicare în Camera Deputaților începând cu iunie 2021. Apoi, din iunie 2022, a fost consilier în cabinetul secretarului de stat din Ministerul Finanțelor. A ocupat și funcția de director de cabinet la Ministerul Cercetării. Stefăniță Avrămescu este în prezent coordonatorul Departamentului de imagine al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR). În 2015, Ștefăniță-Alin Avrămescu a lucrat în Senat, unde a avut responsabilități legate de comunicarea oficială a președintelui camerei superioare a Parlamentului, la vremea aceea, Călin Popescu Tăriceanu. A redactat declarații publice, comunicate de presă și mesaje, contribuind astfel la gestionarea imaginii și comunicării instituției. Anterior, a fost consilier județean în Brăila și subprefect de Brăila din partea Partidului Național Liberal. A fost membru al Partidului Național Liberal (PNL), dar a demisionat pentru a se alătura AUR. Potrivit declarației de avere de pe site-ul Camerei Deputaților, Ștefăniță Avrămescu are un teren intravilan în Bragadiru, Ilfov, în suprafață de 250 mp, cumpărat în 2021. Mai deține două terenuri intravilane în comuna Chiojdu, județul Buzău, cumpărate în 2022, de 1.028 mp și de 1.120 mp. Deputatul deține și două case, una în Bragadiru, de 146 mp, cumpărată în 2021, iar cea de-a doua în Chiojdu, în suprafață de 104 mp, cumpărată în 2022. El a declarat și o mașină, un Peugeot 5008, an de fabricație 2017. Susține că nu deține bijuterii, obiecte de artă, conturi sau depozite bancare a căror valoare să depășească 5.000 euro. În schimb, are mai multe împrumuturi, un credit bancar și datorii la patru persoane fizice, toate contractate în 2024. La Unicredit Bank a contractat un împrumut în valoare de 75.000 lei, scadent în 2025. De la persoane fizice a împrumutat 20.000 lei pe care trebuie să-i dea înapoi în acest an, 40.000 lei pe care trebuie să-i returneze tot anul acesta, 40.000 lei și trebuie să-i returneze în 2027, respectiv 50.000 lei și trebuie să-i dea înapoi în 2027. La categoria venituri realizate în anul anterior declarației de avere, a spus că a încasat un salariu anual de 23.357 lei de la societatea AvraBra Communication SRL, dar și salariu de la Camera Deputaților în valoare de 69.548 lei, adică a avut în medie, lunar, venituri de 7.740 lei. Soția sa, Raluca Avrămescu-Braluș, lucrează la Societatea de Producere a Energiei Electrice în HidroCentrale Hidroelectrica SA București, însă salariul acesteia a fost secretizat de către deputat, fiind acoperit cu o bandă neagră pe declarație. Totuși, pe o declarație din aprilie 2023 apare și salariul soției, care în anul anterior încasase de la Hidroelectrica un salariu de 129.236 lei, adică aproximativ 10.770 lei lunar. Potrivit declarației de interese, Avrămescu nu este acționar în nicio societate comercială.
Inspectoratul Şcolar Judeţean anunţă lansarea unui program de formare psihopedagogică pentru tinerii absolvenţi din judeţ, în colaborare cu Universitatea Petrol şi Gaze din Ploieşti şi cu Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic (DPPD) Prahova. În urma unei discuţii recente purtate de către deputatul PSD Romeo Lungu cu inspectorul şcolar general Daniela Palcău şi cu inspectorul şcolar general adjunct Dan Popescu, a fost identificat un deficit al cadrelor didactice în judeţul Buzău,
.
România traversează în prezent o situație atipică în peisajul democratic post-decembrist: cel mai lung interimat de tranziție la conducerea Guvernului. Cătălin Predoiu, numit prim-ministru interimar în data de 6 mai 2025, continuă să conducă executivul fără a avea legitimitatea politică și parlamentară a unui guvern cu mandat complet. Acest record negativ subliniază nu doar o disfuncționalitate politică, ci și o vulnerabilitate instituțională cu implicații profunde pentru funcționarea statului. Motivul principal
.
Negocierile oficiale pentru numirea membrilor viitorului guvern au loc astăzi, dar cu o zi înainte împărțirea ministerelor pare să se contureze deja. Partidul Social Democrat va primi șapte ministere, iar Partidul Național Liberal patru. În cazul Uniunii Democrate a Maghiarilor din România și a Uniunii Salvați România, cu un număr mai mic de ministere, situația este mai puțin clară. Totuși surse din partide au confirmat, pentru News.ro, câteva aspecte cheie.
.
Fostul preşedinte PSD Marcel Ciolacu o susţine pe senatoarea de Buzău Carmen Orban, fosta sa consilieră la Guvern, pentru funcţia de ministru al Sănătăţii. De partea cealaltă, preşedintele CJ Timiş Alfred Simion îl susţine pentru acelaşi portofoliu pe deputatul Alexandru Rogobete, fost secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, susţin surse politice pentru News.ro. Şi la Agricultură se luptă doi lideri cu greutate în partid. Eurodeputatul Mihai Tudose încearcă să-l impună
.
AiPath Media este o sursă de știri de încredere, oferind informații de calitate pentru toate
judetele din Romania. Cu o echipă dedicată de jurnaliști experimentați, ne angajăm să aducem cititorilor
noștri o perspectivă cuprinzătoare asupra evenimentelor la nivel local și național.