Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) va avea prima ședință sub conducerea noului președinte al României, Nicușor Dan, în luna iunie. Potrivit unor surse oficiale citat de Economica.net, pe agenda acestei reuniuni se va afla posibilitatea includerii combaterii marii evaziuni fiscale în Strategia Națională de Apărare. Cu alte cuvinte, mișcarea ar deschide din nou calea unor protocoale SRI-ANAF sub pretextul apărării siguranței naționale, mișcare care a mai fost făcută în timpul guvernării Ponta. Președintele Nicușor Dan a avut deja o discuție pe acest subiect cu prim-ministrul interimar, Cătălin Predoiu, care a transmis că analizează dacă este necesară modificarea Strategiei Naționale de Apărare pentru a direcționa mai multe resurse instituționale către combaterea evaziunii. Evaziunea fiscală, la toate nivelurile, este o problemă istorică a României, scoasă în general pe tapet doar în perioadele în care diferitele guverne s-au confruntat cu probleme și au dorit să arate că iau măsuri pentru îmbunătățirea colectării. Aceasta în condițiile în care România are cel mai mare gap de TVA (diferența dintre ce se colectează si ce ar trebui să fie colectat) din Europa și cel mai mic procent de taxe colectate ca valoare în PIB. Cauzele sunt multiple, iar un exemplu aproape incredibil, dar relevant pentru felul în care sunt dezvoltate rețelele de evaziune, îl aducea, în urmă cu mai bine de trei ani, fostul deputat PNL de Buzău Gabriel Avrămescu, pe atunci membru în Comisia pentru Politică Economică a camerei inferioare a Parlamentului. În contextul descinderilor DNA la Direcția Generală a Finanțelor Publice Buzău, Avrămescu atrăgea atenția că relațiile apropiate dintre inspectorii ANAF și firmele controlate reprezintă o problemă națională cunoscută atât de oamenii de afaceri cât și de consultanții fiscali de foarte mulți ani. Reamintim că procurorii DNA au făcut percheziţii la domiciliile șefului Serviciului de Inspecție Fiscală Persoane Juridice și la ale altor cinci inspectori din cadrul Administrației Finanțelor Publice și au descoperit că şeful serviciului ar fi primit mită de la un om de afaceri care avea de plătit penalități de 8.000 de lei la impozitul datorat statului. Mita a constat într-un scuter evaluat la 4.000 de lei și o sumă de 4.000 de lei. În același timp, cinci angajate au fost prinse că în loc să verifice câteva firme, acestea le țineau contabilitatea. Serviciul era plătit cu sume pornind de la 300 de lei lunar, în funcție de volumul de acte. „E o situație generalizată în care oameni din sistemul de finanțe țin evidențe contabile la societăți la care apoi merg în control. Pe vremea când eram director (DRFP Galați, n.r.) am demarat o serie de cercetări pentru că veneau o grămadă de sesizări și au fost înaintate la direcția de integritate din cadrul structurii centrale a ANAF și tocmai de aceea cer public ministerului să vină să spună clar ce s-a întâmplat cu toate aceste cercetări din toată țara”, spunea Avrămescu. Un an mai târziu, Avrămescu punea pe tapet și chestiunea introducerii combaterii evaziunii în Strategia Națională de Apărare. „Colectarea veniturilor statului ar trebui să devină o chestiune de siguranţă naţională, pentru că în momentul de faţă avem nevoie de bani pentru înzestrarea Armatei, pentru Educaţie, pentru Sănătate. De zeci de ani vorbim de combaterea evaziunii fiscale şi despre creşterea colectării, dar până acum, oricâte măsuri legislative au fost luate, nu s-a întâmplat nimic”, declara Avrămescu, în 2023, pentru News.ro.